Investigație: Exporturi militare din România către Israel în 2025 — piese pentru Elbit transportate cu zboruri comerciale

Sursa foto: HotNews

Datele analizate de jurnaliști independenți arată că, în 2025, din România au plecat către Israel exporturi militare evaluate la cel puțin 35 de milioane de euro. Majoritatea acestor transporturi au fost efectuate pe cale aeriană, iar o parte consistentă a ajuns la Elbit Systems, principalul producător privat de armament din Israel. Documentele obținute de echipa de investigație relevă un circuit în care componente tehnice au fost expediate frecvent cu curse regulate de pasageri, în cală, alături de bagajele obișnuite.

Context internațional și acuzații din raportul ONU

Pe 20 octombrie 2025, un raport al Organizației Națiunilor Unite intitulat „Genocidul din Gaza: o crimă colectivă” a menționat România printre țările care au făcut cele mai multe exporturi militare către Israel în ultimii doi ani. În același document sunt prezentate, pentru context, și pierderile omenești din Gaza: peste 70.000 de palestinieni uciși, dintre care aproximativ 20.000 copii. În paralel cu aceste constatări, diplomația bilaterală dintre București și Tel Aviv a continuat, iar autoritățile israeliene au exprimat apreciere pentru sprijinul primit în timpul conflictului, la nivel oficial.

Analiza documentelor și amploarea exporturilor

Echipa de investigație a lucrat pe baza unei baze de date oficiale a guvernului israelian care conține peste 17.500 de înregistrări de importuri provenite din România și zeci de coduri vamale. Pe baza acestor date și a documentelor aferente, jurnaliștii au identificat cel puțin 29 de transporturi care au plecat din România şi au ajuns la Elbit Systems în 2025. Având în vedere existența a mii de alte înregistrări, valoarea totală a exporturilor militare către Israel în 2025 este probabil mai mare decât suma minimă menționată.

Documentele detaliate asupra cărora s-a lucrat au fost obținute în colaborare cu colegi din alte redacții: jurnaliștii irlandezi de la On The Ditch și cei greci de la Reporters United. Analiza comună a permis identificarea furnizorilor, a tipurilor de bunuri şi a rutelor de transport folosite în acest schimb comercial.

Transporturi cu avioane comerciale: Tarom și HiSky

Investigaţia arată că transporturile respective au fost realizate în principal cu aeronave comerciale de linie. Dintre cele 29 de curse identificate, 19 au fost operate de Tarom, iar două de compania HiSky. Aceste încărcături nu au circulat pe aeronave cargo dedicate exclusiv mărfurilor militare, ci în cala unor zboruri regulate, alături de bagajele pasagerilor.

Autoritatea de resort din România — Ministerul Transporturilor, under whose remit Tarom operates — a confirmat practici de acest tip și a explicat cadrul legal aplicabil. Instituția a arătat că, în situațiile în care produsele clasificate ca „spare parts” se încadrează în categoria „armament, tehnică de luptă, materiale periculoase și orice alte tipuri de încărcătură care, prin natura lor, pot afecta securitatea națională a României”, Tarom a deținut autorizația de transport conform prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 859/2021 pentru toate cursele menționate în documentele analizate.

Redacția a încercat să obțină poziția Tarom pe această temă: pe 5 noiembrie 2025, Snoop a transmis mai multe întrebări companiei, iar un reprezentant a comunicat inițial că va oferi un răspuns în scris. Până la publicarea articolului, nu a fost înregistrat un răspuns oficial redactat.

Practicile similare în alte state

Acest mod de transport nu este singular pentru România. Investigații din alte țări au demonstrat utilizarea curselor de pasageri pentru expedieri de materiale cu dublă utilizare. Reporters United din Grecia a documentat societăți aeriene care operează frecvent ruta Atena–Tel Aviv și care au transportat materiale cu destinație militară, declarate oficial drept „bunuri comune”. De asemenea, investigații anterioare au semnalat practici asemănătoare și în Australia.

Fragmentarea controlului și responsabilitățile instituțiilor

Analiza documentelor indică un control fragmentat al fluxului logistic. ANCEX — Departamentul pentru Controlul Exporturilor, structură aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Externe, este responsabil pentru reglementarea și controlul exporturilor, importurilor și a altor operațiuni cu bunuri militare. Cu toate acestea, departamentul a informat că nu deține informații privind utilizarea zborurilor comerciale pentru transportul bunurilor exportate, argumentând că firmele exportatoare nu sunt obligate prin lege să declare mijloacele de transport folosite pentru livrarea produselor.

Acest gol procedural pune în evidenţă limitările actualelor reglementări: chiar dacă există autorizații la nivelul transportatorilor aerieni, detaliile despre modul concret în care se livrează bunurile militare rămân, în multe cazuri, în responsabilitatea întreprinderilor private care obțin aprobările necesare de la ANCEX.

Detaliile identificării zborurilor și tipurile de produse

Din cele 29 de zboruri documentate de investigaţie care au plecat din România spre Israel în 2025, 21 au fost atribuibile unei singure societăți româneşti: G.R.R. International. Intervalul temporal în care aceste transporturi au fost înregistrate este iulie–noiembrie 2025. Toate bunurile expediate în cadrul acestor zboruri au avut ca destinație Elbit Systems în Israel.

Majoritatea expedierilor au fost clasificate drept „spare parts” (piese de schimb sau componente). Unul dintre transporturi a fost etichetat „fin assy” — o prescurtare de la fin assembly. Conform nomenclatoarelor de armament folosite în documentele analizate, această denumire se referă la ansambluri de tip aripă/stabilizator, componente considerate critice pentru controlul traiectoriei rachetelor sau al proiectilelor ghidate.

G.R.R. International: activitate, structură și declarații

Informațiile publice disponibile pe portalul Termene.ro indică faptul că G.R.R. International are ca obiect principal de activitate „operațiuni de mecanică generală” și, între altele, produce „componente pentru sisteme aeriene militare, terestre și optice”. Societatea își desfășoară activitatea în județul Brașov, în localitățile Râșnov și Moieciu de Jos. Firma a fost înființată în 2017.

Proprietarii și administratorii menționați în documentele oficiale includ pe Ioan Gîrbacea — fost director al Romarm —, pe Marcu Rosenthal, cetățean israelian care a ocupat diverse funcții de conducere în cadrul Elbit Systems, și pe Alon Rosental, un alt om de afaceri israelian. În 2024, cifra de afaceri a companiei a depășit 17,2 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 3,3 milioane euro.

Contactat de jurnaliști, asociatul și administratorul Ioan Gîrbacea a recunoscut existenţa documentelor oficiale care atestă exporturile către Israel și a subliniat că acestea dovedesc faptul că operațiunile au avut loc în mod oficial. El a explicat că fabrica produce componente care pot avea utilizare dublă, civilă și militară, și a precizat că societatea nu livrează „produse militare” în sensul restrâns, ci componente care pot fi integrate în sisteme cu destinație militară.

Gîrbacea a mai adăugat că firma nu face livrări fără autorizațiile necesare și că decizia finală privind aprobarea exporturilor aparține ANCEX. În cuvinte paraphrase, administratorul a subliniat poziția sa de furnizor: Israelul este un client, iar el respectă legislația în vigoare, fără a verifica în detaliu utilizarea finală a componentelor după primirea lor.

De asemenea, acesta a menționat că multe dintre comenzile care au dus la transporturi recente au fost plasate anterior, ceea ce sugerează un flux de contracte și comenzi în desfășurare care a precedat anul 2025.

Rafinamentele terminologiei folosite în documente

În rapoartele și documentele consultate, apar denumiri tehnice și coduri vamale care clasifică produsele trimise. Termeni precum „spare parts” sunt folosiți frecvent pentru a desemna piese de schimb sau componente, iar etichete ca „fin assy” apar în fișele de export pentru componente aerodinamice. Aceste clasificări determină, în parte, modul în care transporturile sunt tratate administrativ, dar nu schimbă faptul că anumite componente pot fi esențiale pentru funcționalitatea unor sisteme cu utilizare militară.

Din perspectiva controlului exporturilor, etichetarea produselor și clasificarea lor vamală au un rol important în procesul de autorizare. Totodată, lipsa obligației legale ca firmele exportatoare să declare mijlocul de transport folosit face dificilă urmărirea completă a traseului logistic al componentelor, chiar și în condițiile în care autorizațiile sunt emise de ANCEX.

Legislația și autorizațiile: HG 859/2021 și rolul ANCEX

Ministerul Transporturilor a menționat că Tarom a deținut autorizații emise în acord cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 859/2021 pentru cursele menționate în documentele folosite de investigaţie. Pe de altă parte, ANCEX, instituția care reglementează autorizările pentru exporturi de bunuri cu potențial militar, susține că nu are întotdeauna date despre modul în care bunurile autorizate sunt efectiv transportate, deoarece exportatorii nu trebuie, prin lege, să raporteze calea de transport folosită.

Acest aranjament procedural lasă o zonă în care informațiile despre fluxurile logistice depind de cooperarea companiilor private și de datele disponibile din registrele importatorilor. În cazul analizat, datele oficiale din Israel au făcut posibilă identificarea numerelor de înregistrare și a destinațiilor finale, chiar dacă partea română nu a oferit, la nivel centralizat, o imagine completă a traseului.

Implicări politice și vizite oficiale

Pe fondul schimburilor comerciale care includ și bunuri cu potențial militar, relațiile politice dintre România și Israel au fost consolidate prin contacte oficiale la nivel înalt. Un exemplu recent este vizita unei delegații conduse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care și-a încheiat mandatul de lucru în Israel și a avut întrevederi la nivel înalt, inclusiv cu premierul Benjamin Netanyahu.

Aceste contacte au fost menționate concomitent cu declarațiile de susținere politică ale unor oficiali israelieni, ceea ce a ridicat întrebări despre corelarea dintre deciziile politice și fluxurile comerciale cu dublă utilizare.

Ce rămâne deschis în anchetă

Investigația a demonstrat existența unor exporturi semnificative din România către Israel, identificabile în registre oficiale, și a scos în evidență modul în care o parte din aceste bunuri a fost transportată. Rămân însă elemente care nu pot fi complet clarificate fără acces la informații suplimentare din partea firmelor implicate și a instituțiilor care autorizează exporturile. Editorii proiectului de investigație au publicat analiza pe baza documentelor disponibile și a cooperării internaționale cu redacții partenere, dar au semnalat și zonele în care transparența publică lipsește.

Pentru detalii suplimentare, documentele analizate și materialele publicate sunt disponibile prin demersurile jurnalistice ale echipei care a realizat investigația. Articolul integral și documentele asociate conțin datele prezentate în această sinteză.