Judecătorul refuză cererea unui donator neautorizat de spermă care susține că a devenit tatăl a 180 de copii

Sursa foto: Bbc

Un bărbat care se prezintă public ca donator de spermă și susține că ar fi tatăl a 180 de copii a pierdut o încercare în instanță de a-și înscrie numele pe certificatul de naștere al unui copil. Cazul, judecat de Curtea Familiei, a atras atenția asupra practicilor neînregistrate de donare de spermă și asupra riscurilor pentru sănătate, pentru drepturile părinților și pentru protecția copiilor.

Contextul cazului și identitatea reclamantului

Bărbatul în cauză, Robert Albon, care se recomandă în spațiul public sub numele „Joe Donor”, a făcut obiectul atenției media în mod repetat. Albon, în vârstă de peste 50 de ani și originar din Statele Unite, promovează ofertele sale de donare de spermă pe platforme precum Facebook și Instagram și a vorbit deschis despre experiențele sale în interviuri și emisiuni de televiziune.

Instanța a constatat că Albon este tatăl biologic al copilului în discuție. Situația a apărut după ce o femeie căreia îi oferise spermă a rămas însărcinată prin inseminare artificială, iar atunci când copilul s-a născut, partenera mamei a fost înregistrată ca tată pe certificatul de naștere. La momentul concepției, cele două femei formau un cuplu în care nu erau căsătorite.

Detalii financiare și modul de donare

Înainte ca femeia să rămână însărcinată, perechea i-a plătit lui Albon 100 de lire sterline în numerar și un card cadou Amazon în valoare de 150 de lire. Metoda de donare folosită nu a fost una realizată printr-o clinică autorizată, ci a fost organizată în mod neoficial, prin mijloace private.

Acest mod de lucru — donarea în afara clinicilor autorizate — înseamnă că nu au fost respectate controalele medicale obligatorii, nu au existat garanții legale care să împiedice donatorul să pretindă ulterior drepturi parentale și nu a existat o limită impusă privind numărul de copii concepuți dintr-un singur donor.

Decizia Curții și argumentele justiției

Președintele Curții Familiei, Sir Andrew McFarlane, a respins cererea lui Albon de a fi înscris ca părinte pe certificatul de naștere. Judecătorul a descris faptele acestui caz drept „extreme” și a apreciat că acordarea cererii ar fi contrară politicii publice. Deși s-a stabilit biologic paternitatea, instanța a considerat că admiterea cererii ar putea avea consecințe nedorite pentru protecția persoanelor implicate și pentru ordinea publică.

Sir Andrew a apreciat, de asemenea, că era probabil ca Albon să încerce, în viitor, să se impună ca părinte activ, așa cum a procedat într-un alt caz anterior. Judecătorul a scris că motivația inițiativei sale „ar fi în întregime impulsată de punctul de vedere al domnului Albon și nu moderată de empatie față de mamă”.

Impactul asupra mamei și starea sa de vulnerabilitate

Raportul de instanță a reținut că procedurile judiciare au provocat mamei „o anxietate considerabilă” și au reprezentat „cea mai grea experiență a vieții sale”. Judecătorul a acceptat descrierea poziției sale ca fiind „vulnerabilă”, atât în ceea ce privește resursele sale interne, cât și în situația în care se afla în raport cu domnul Albon.

Cazuri anterioare legate de același donator

Hotărârea curentă reprezintă cea de-a treia judecată din Curțile Familiei care privește paternitatea copiilor concepuți cu spermă oferită de Albon.

O hotărâre anterioară din 2023, publicată în februarie 2025, a respins o cerere similară prin care Albon solicita să fie înscris pe certificatul de naștere al altui copil și dorea să îi schimbe numele de familie pentru a se potrivi cu al său. Jonathan Furness KC a respins atunci acțiunea, concluzionând că o astfel de măsură nu ar fi în interesul copilului și publicând rezultatul pentru a proteja femeile de consecințele donării nereglementate de spermă și, în mod special, de comportamentul lui „Joe Donor”.

Într-un alt caz, apăruți în mai 2025, o altă cerere a lui Albon pentru custodia a doi copii a fost respinsă. Judecătorul Poole a notat în motivare că Albon „caută să controleze pe alții pentru a demonstra că are dreptate, pentru a obține recunoaștere, să-și impună voința și pentru a-și urmări propriile scopuri”.

Motivațiile lui Albon și povestea personală

Albon, care el însuși este adoptat, a arătat în documentele depuse în instanță că necunoașterea identității părinților săi biologici și existența unui certificat de naștere pe care îl consideră incorect i-au „erodat sentimentul de identitate”. El a susținut că nu urmărește asumarea responsabilităților parentale sau petrecerea de timp cu copilul, ci dorește să prevină repetarea aceleiași situații pentru un copil născut din spermă donată.

Totuși, instanța a considerat că, în practică, astfel de declarații nu ar împiedica posibilitatea ca Albon să încerce să devină un părinte activ, așa cum reiese din comportamentul său anterior în dosare similare.

Practici neautorizate: riscuri pentru sănătate și pentru ordine juridică

Modul în care Albon oferă spermă este „neautorizat”, întrucât donațiile nu se realizează printr-o clinică licențiată. În Regatul Unit, regulile impun ca tratamentele de reproducere asistată efectuate în clinici autorizate să includă controale medicale și salvaguarde legale pentru pacienți și donatori, precum și limite privind numărul de familii care pot fi create folosind materialul unui singur donator.

Conform reglementărilor, în clinicile autorizate spermă provenită de la un singur donator poate fi folosită pentru crearea a maximum 10 familii. Lipsa acestor limitări și a verificărilor medicale în cazul donărilor organizate privat creează riscuri pentru donator, pentru persoanele care apelează la astfel de oferte și pentru copiii născuți în urma acestor donații.

Autoritatea pentru Fertilizare și Embriologie umană (Human Fertilisation and Embryology Authority) recomandă în mod ferm tratamentul prin intermediul clinicilor licențiate, pentru că acolo există lege și îndrumări care protejează și sprijină toți pacienții și donatorii. Instituția avertizează că utilizarea spermei provenite de pe grupuri de socializare, site-uri web sau aplicații „poate avea riscuri serioase pentru pacient, donator și pentru orice copii născuți”.

Prezența publică a reclamantului și reacțiile autorităților

Instituțiile judiciare au luat în calcul faptul că Albon își promovează activ activitatea pe rețele sociale și a povestit despre aceasta în mass-media. În 2024 el a declarat publicațiilor că deține o „fabrică de spermă” și că femeile plăteau câteva sute de lire pentru materialul său, afirmații care au alimentat îngrijorări privind natura comercială a acestor donații neautorizate.

Autoritatea de reglementare a reproducerii asistate subliniază că astfel de practici pun în pericol protecțiile legislative menite să asigure sănătatea și bunăstarea copiilor și a persoanelor implicate.

Semnificația deciziilor judiciare pentru viitor

Deși Sir Andrew McFarlane a respins cererea în dosarul recent, el a precizat că decizia sa nu implică că toate viitoarele cereri ale donatorilor de spermă neînregistrați vor fi automat respinse. Fiecare caz trebuie analizat individual, în funcție de circumstanțe și de interesele copilului.

Cu toate acestea, publicarea unor astfel de hotărâri are rolul de a evidenția pericolele practicilor de donare necontrolate și de a avertiza persoanele care iau în considerare utilizarea sau oferirea de spermă în afara cadrului clinic autorizat. Instanțele au subliniat în trecut că dezvăluirea motivelor pentru respingerea unor cereri similare are și scopul de a proteja femeile și copiii de consecințele unor aranjamente lipsite de reglementare.

Pe măsură ce aceste cazuri ajung din ce în ce mai des în fața judecătorilor, problematica donării private de spermă rămâne în atenția publică și a autorităților, iar dezbaterile privind echilibrul între drepturile donatorilor, protecția părinților care apelează la astfel de servicii și bunăstarea copiilor sunt departe de a fi încheiate.

Perspectiva legală și medicală recomandă, în mod consecvent, ca persoanele care doresc să apeleze la reproducere asistată să folosească servicii autorizate, unde există controale și garanții care vizează atât sănătatea fizică, cât și stabilitatea juridică și emoțională a copiilor născuți ca urmare a acestor proceduri.

În acest dosar, Curtea Familiei a decis că interesul public și protecția persoanelor vulnerabile prevalează față de cererea unui donator neautorizat de a-și înscrie numele pe certificatul de naștere, reafirmând astfel importanța cadrului legal și a salvagardelor stabilite în domeniul reproducerii asistate.

Mai multe detalii privind hotărârea pot fi consultate în motivarea publicată a instanței, iar recomandările autorității de reglementare în domeniu explică riscurile asociate donațiilor organizate prin canale neoficiale: Articolul original BBC, Motivarea Curții Familiei și Ghidul Human Fertilisation and Embryology Authority.