O rețea cerebrală identificată ar putea explica boala Parkinson și deschide calea unor terapii mai eficiente

Sursa foto: Sciencedaily

O echipă internațională de cercetare a identificat o rețea cerebrală specifică care pare să fie nucleul biologic al bolii Parkinson, iar stimularea non-invazivă a acestei rețele a dus la îmbunătățiri semnificativ superioare ale simptomelor comparativ cu stimularea zonelor învecinate. Descoperirea modifică perspectiva convențională asupra bolii și propune o direcție nouă pentru diagnostic și tratament.

SCAN: rețeaua care leagă gândirea de mișcare

Rețeaua denumită somato-cognitive action network (SCAN) a fost descrisă inițial în 2023 de cercetători de la Washington University School of Medicine din St. Louis. SCAN se află în cortexul motor, regiunea cerebrală responsabilă cu transformarea intențiilor și planurilor de acțiune în mișcări fizice și cu monitorizarea execuției acestor acțiuni. Deoarece boala Parkinson afectează nu doar mișcarea, ci și funcții precum digestia, somnul, motivația și procese cognitive, cercetătorii și-au propus să verifice dacă disfuncțiile în SCAN ar putea explica ansamblul simptomelor și ar reprezenta un țintă terapeutică relevantă.

Studiu multicentric și analiză extinsă a imaginilor cerebrale

Analiza a implicat date de imagistică cerebrală provenite de la peste 800 de participanți, colectate din mai multe centre de cercetare din Statele Unite și China. Grupul studiat a inclus persoane cu boala Parkinson tratate cu stimulare cerebrală profundă (DBS) sau cu terapii non-invazive, precum stimulare magnetică transcraniană (TMS), stimulare prin ultrasunete focalizate și tratamente medicamentoase. Pentru comparație, au fost incluse atât voluntari sănătoși, cât și persoane cu alte tulburări de mișcare.

Conectivitate anormală între SCAN și subcortex

Rezultatele au arătat că boala Parkinson se caracterizează printr-o hiperconectivitate anormală între SCAN și subcortex, regiune implicată în emoție, memorie și control motor. Această „supra-legare” perturbează circuitele care organizează planificarea și coordonarea mișcărilor, dar are efecte și asupra funcțiilor cognitive și vegetative asociate bolii.

Tratările reducând hiperconectivitatea au avut cele mai bune rezultate

Analiza comparativă a patru tipuri de terapii a arătat un rezultat comun: intervențiile care restabileau un nivel mai echilibrat al conectivității dintre SCAN și subcortex produceau îmbunătățiri clinice mai pronunțate. Această corelație sugerează că restabilirea unui raport normal între aceste regiuni este esențială pentru ameliorarea simptomelor Parkinson.

Tratament de precizie non-invaziv țintind SCAN

Plecând de la aceste observații, cercetătorii au elaborat un sistem de tratament de precizie care vizează SCAN cu acuratețe la nivel de milimetru, fără intervenție chirurgicală. Metoda folosește stimulare magnetică transcraniană, care aplică impulsuri magnetice printr-un dispozitiv plasat pe craniu. Într-un mic studiu clinic pilot, 18 pacienți care au primit stimulare țintită către SCAN au înregistrat o rată de răspuns de 56% după două săptămâni.

Comparativ: stimularea zonelor învecinate

Un grup de control format tot din 18 pacienți, cărora li s-a aplicat stimulare în regiuni cerebrale apropiate, a înregistrat o rată de răspuns de doar 22% pentru aceeași perioadă, ceea ce corespunde unei eficacități de 2,5 ori mai mică în comparație cu stimularea țintită a SCAN. Diferența ilustrează potențialul terapiei de a oferi beneficii clinice substanțiale atunci când țintirea este precisă și personalizată.

Implicații pentru momentul intervenției și următorii pași

Unul dintre avantajele majore ale terapiilor non-invazive, cum este TMS, este posibilitatea de a începe neuromodularea mai devreme în evoluția bolii, spre deosebire de stimularea cerebrală profundă care implică intervenție chirurgicală. Autorii subliniază însă că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege modul în care diferitele părți ale SCAN contribuie la simptome specifice ale Parkinson, precum tulburările de mers, tremorul sau declinul cognitiv.

Proiecte clinice viitoare și tehnologii explorate

În perspectiva imediată, Nico U. Dosenbach intenționează să lanseze studii clinice prin Turing Medical, o companie startup co-fondată de el, pentru a testa o terapie non-invazivă care utilizează benzi de electrozi aplicate pe scalp peste regiunile SCAN, vizând tulburările de mers la persoanele cu Parkinson. Totodată, echipa plănuiește să investigheze ultrasunetele focalizate de intensitate scăzută ca metodă alternativă non-invazivă pentru a modula activitatea SCAN prin energie acustică.

Context clinic și semnificație mai largă

Boala Parkinson este o afecțiune neurologică progresivă care afectează peste 1 milion de persoane în Statele Unite și mai mult de 10 milioane la nivel mondial. Simptomele variate și debilitante includ tremor, dificultăți de mișcare, probleme de somn și declin cognitiv. Tratările actuale, de la medicamente administrate pe termen lung până la DBS, pot atenua simptomele, dar nu opresc progresia bolii și nu oferă vindecare. Descoperirea unei rețele care stă la baza manifestărilor Parkinson ar putea schimba paradigmele de diagnostic și tratament, orientând intervențiile către restabilirea arhitecturii funcționale sănătoase a creierului.

Declarații ale autorilor (traduse)

Nico U. Dosenbach, MD, PhD, David M. & Tracy S. Holtzman Professor of Neurology la WashU Medicine, a subliniat: „Această lucrare demonstrează că boala Parkinson este o tulburare a SCAN, iar datele indică ferm că, dacă vizezi SCAN într-un mod personalizat și precis, poți trata Parkinson mai eficient decât s-a crezut anterior. Modificarea activității în cadrul SCAN ar putea încetini sau inversa progresia bolii, nu doar trata simptomele.”

Hesheng Liu, PhD, autor principal, a explicat importanța extinderii perspectivei dincolo de nucleul basal al creierului: „Pentru decenii, Parkinson a fost asociată în principal cu deficitul motor și ganglionii bazali. Munca noastră arată că boala are la bază o disfuncție mult mai largă a rețelelor. SCAN este hiperconectat la regiuni cheie asociate cu boala Parkinson, iar această arhitectură anormală perturbă nu doar mișcarea, ci și funcțiile cognitive și corporale conexe.”

Sprijin financiar și recunoașterea contribuțiilor

Lucrarea a beneficiat de sprijin financiar din partea mai multor instituții și programe, după cum urmează: „This work was supported by the Changping Laboratory, the U.S. National Institutes of Health (MH096773, MH122066, MH121276, MH124567, NS129521, NS088590, R01NS131405, U01NS098969, and U01NS117836), the National Natural Science Foundation of China (81527901, 81720108021, 81971689, 31970979, and 82090034), the National Key R&D Program of China (2017YFE0103600), the Intellectual and Developmental Disabilities Research Center; the Kiwanis Foundation; the Washington University Hope Center for Neurological Disorders; and the Collaborative Innovation Center of Neuropsychiatric Disorders and Mental Health of Anhui Province (2020xkjT05).”

Dezbateri privind interesele financiare

Autorii au declarat potențiale conflicte de interese, după cum urmează: „H.L. is the chief scientist of Neural Galaxy Inc. L.L. serves on the scientific advisory board for Beijing Pins Medical Co., Ltd and are listed as inventors in issued patents and patent applications on the deep brain stimulator used in this work. N.U.F.D. has a financial interest in Turing Medical Inc. and may financially benefit if the company is successful in marketing FIRMM motion monitoring software or BullsAI neuromodulation targeting software or PACE neuromodulation systems. E.M.G. and N.U.F.D. may receive royalty income based on FIRMM technology developed at Washington University School of Medicine and licensed to Turing Medical Inc. N.U.F.D. is a co-founder of Turing Medical Inc. These potential conflicts of interest have been reviewed and are managed by Washington University School of Medicine. S.L. consults for Iota Biosciences. P.A.S. receives support from Medtronic and Boston Scientific for fellowship education.”

Referință științifică

Studiul a fost publicat în Nature pe 4 februarie 2026, sub titlul: „Parkinson’s disease as a somato-cognitive action network disorder.” Referința completă este oferită astfel: „Jianxun Ren, Wei Zhang, Louisa Dahmani, Evan M. Gordon, Shenshen Li, Ying Zhou, Yang Long, Jianting Huang, Yafei Zhu, Ning Guo, Changqing Jiang, Feng Zhang, Yan Bai, Wei Wei, Yaping Wu, Alan Bush, Matteo Vissani, Luhua Wei, Carina R. Oehrn, Melanie A. Morrison, Ying Zhu, Chencheng Zhang, Qingyu Hu, Yilin Yin, Weigang Cui, Xiaoxuan Fu, Ping Zhang, Weiwei Wang, Gong-Jun Ji, Ji He, Kai Wang, Dongsheng Fan, Zhaoxia Wang, Teresa Kimberley, Simon Little, Philip A. Starr, Robert Mark Richardson, Luming Li, Meiyun Wang, Danhong Wang, Nico U. F. Dosenbach, Hesheng Liu. Parkinson’s disease as a somato-cognitive action network disorder. Nature, 2026; DOI: 10.1038/s41586-025-10059-1 (http://dx.doi.org/10.1038/s41586-025-10059-1)”

Unde găsiți mai multe informații

Materiale suplimentare și un rezumat al comunicatului publicat de Washington University in St. Louis pot fi consultate pentru detalii despre metodologie și planurile viitoare de cercetare: Washington University report. De asemenea, studiul original este disponibil prin referința DOI: Nature DOI.

Descoperirea poziționează SCAN ca un element central în înțelegerea bolii Parkinson și furnizează dovezi că abordările care vizează rețelele cerebrale, livrate cu precizie milimetrică și, dacă este posibil, în mod non-invaziv, ar putea oferi îmbunătățiri clinice mult mai mari decât terapiile aplicate non-selectiv. Următoarele etape includ extinderea studiilor clinice, rafinarea tehnicilor de țintire și clarificarea legăturii dintre subcomponentele SCAN și fenotipurile clinice specifice ale bolii.