Studiu major afirmă că majoritatea efectelor secundare atribuite statinelor nu sunt cauzate de medicamente

Sursa foto: Sciencedaily

Un amplu studiu care a analizat date din zeci de trialuri clinice randomizate arată că multe dintre efectele adverse trecute pe prospectele statinelor nu pot fi atribuite în mod direct acestor medicamente. Cercetarea, realizată de colaborarea Cholesterol Treatment Trialists’ (CTT) și coordonată de Oxford Population Health împreună cu centre de cercetare din Australia, vine să clarifice riscurile reale asociate tratamentului cu statine și să ofere o bază mai solidă pentru deciziile medicilor și pacienților.

Rezultatele esențiale: majoritatea simptomelor nu sunt mai frecvente decât la placebo

Analiza a inclus 23 de studii randomizate mari. Dintre acestea, 19 comparau tratamentul cu statine cu placebo, însumând 123.940 de participanți, iar patru studii comparau regimuri de intensitate mai mare a statinelor cu regimuri mai puțin intensive, incluzând 30.724 de participanți. Toate studiile au fost conduse ca trialuri dublu-orb, în care nici pacienții, nici cercetătorii nu știau cine primea statine și cine primea tratamentul de comparație, reducând astfel riscul de părtinire.

Autorii au constatat că pentru majoritatea simptomelor raportate ca efecte secundare în prospectele medicamentelor nu exista o creștere statistic semnificativă a riscului legată de statine. De pildă, rapoartele anuale privind problemele cognitive sau de memorie au fost de 0,2% în rândul persoanelor care luau statine și 0,2% în rândul celor care primeau placebo. Asta înseamnă că, deși unii pacienți pot resimți astfel de simptome în timpul tratamentului, dovezile nu susțin ideea că statinele cauzează majoritatea acestor tulburări.

Liste de efecte secundare examinate

În analiza cercetătorilor au fost evaluate condițiile enumerate pe prospectele celor mai frecvent prescrise cinci statine. Pentru aproape toate aceste condiții nu s-a observat un exces semnificativ de risc la pacienții tratați cu statine comparativ cu cei pe placebo. Exemplele menționate în raport includ:

• pierdere de memorie sau demență
• depresie
• tulburări de somn
• disfuncție erectilă
• creștere în greutate
• greață
• oboseală
• dureri de cap

Concluzia generală a autorilor este că, pentru majoritatea pacienților, beneficiile statinelor în prevenirea infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral depășesc clar riscurile potențiale raportate pe prospecte.

Efecte hepatice și alte constatări rare

Analiza a evidențiat totuși câteva creșteri foarte mici ale unor anomalii de laborator. Mai exact, a existat o creștere de aproximativ 0,1% a rezultatelor anormale la testele hepatice la persoanele care luau statine. Important, această modificare nu s-a tradus printr-un număr mai mare de cazuri de boli hepatice serioase, cum ar fi hepatita sau insuficiența hepatică, ceea ce sugerează că aceste anomalii de laborator sunt, în general, benigne și nu progresează frecvent către boli severe.

De asemenea, în comparațiile statin versus placebo au fost observate creșteri foarte mici (mai mici de 0,1%) pentru probleme care implicau modificări ale urinei și pentru edem (acumulare de lichid în organism care determină umflarea gleznelor, picioarelor și picioarelor). Totuși, analiza celor patru trialuri care comparau tratamente mai intensive cu tratamente mai puțin intensive nu a arătat un risc semnificativ crescut pentru aceste modificări, sugerând că exceselor observate în studiile statin versus placebo ar putea să nu fie reale.

Simptome musculare şi glicemie: ce arată dovezile

Cercetările anterioare realizate de aceeași echipă indicau faptul că majoritatea simptomelor musculare raportate de pacienți nu sunt cauzate de statine. Datele arătau că aproximativ 1% dintre persoanele tratate prezentau simptome musculare atribuibile efectiv terapiei cu statine în primul an de utilizare, iar după primul an nu s-a observat un risc suplimentar. Aceasta înseamnă că simptomele musculare raportate frecvent în practica clinică pot avea alte cauze decât medicamentul în sine.

Un alt rezultat notabil, repetat în analiza CTT, este că statinele pot determina o ușoară creștere a nivelului glicemiei. În practică, asta înseamnă că persoanele care sunt deja la risc crescut pentru diabetul de tip 2 pot dezvolta boala ușor mai devreme decât ar fi fost în absența tratamentului cu statine. Totuși, autorii subliniază că efectul este modest și trebuie pus în balanță cu beneficiile cardiovasculare clare ale statinelor.

Citate traduse ale autorilor și experților

Christina Reith, lector universitar asociat la Oxford Population Health și autoarea principală a studiului, a explicat: „Statinele sunt medicamente care salvează vieți, utilizate de sute de milioane de oameni în ultimele 30 de ani. Totuși, îngrijorările legate de siguranța statinelor i-au determinat pe mulți dintre cei care sunt expuși riscului de dizabilitate severă sau deces prin infarct miocardic ori accident vascular cerebral să ezite sau să întrerupă tratamentul. Studiul nostru oferă reasigurare că, pentru majoritatea persoanelor, riscul efectelor secundare este mult compensat de beneficiile statinelor.”

Profesorul Bryan Williams, Chief Scientific and Medical Officer la British Heart Foundation, a spus: „Aceste descoperiri sunt extrem de importante și furnizează reasigurare autoritară, bazată pe dovezi, pentru pacienți. Statinele sunt medicamente care salvează vieți și au fost demonstrate a proteja împotriva infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral. Dintre un număr foarte mare de pacienți evaluați în această analiză bine condusă, doar patru efecte secundare din 66 au fost găsite asociate cu administrarea de statine, și doar într-o proporție foarte mică de pacienți. Această evidență este un contrabalans necesar față de dezinformarea legată de statine și ar trebui să ajute la prevenirea unor decese inutile din cauze cardiovasculare.”

Profesorul Sir Rory Collins, Emeritus Professor of Medicine and Epidemiology la Oxford Population Health și autor senior al lucrării, a remarcat: „Etichetele produselor cu statine listează anumite rezultate adverse care ar putea fi legate de tratament, bazate în mare parte pe informații din studii non-randomizate, care pot fi supuse părtinirii. Noi am reunit toate informațiile din trialurile randomizate mari pentru a evalua dovezile în mod fiabil. Acum știm că statinele nu cauzează majoritatea efectelor secundare enumerate în prospecte, astfel că informațiile despre statine necesită o revizuire rapidă pentru a ajuta pacienții și medicii să ia decizii mai bine informate.”

Metodologie: ce a făcut analiza diferit

Spre deosebire de datele provenite din studii observaționale sau rapoartele post-marketing, analiza CTT s-a bazat exclusiv pe trialuri randomizate dublu-orb, majoritatea cu mii de participanți și o durată medie de urmărire de aproape cinci ani. Această abordare minimizează erorile cauzate de așteptările pacienților sau de alte surse de părtinire care pot apărea atunci când studiile nu sunt randomizate sau nu sunt oarbe.

Echipa a analizat lista de posibile efecte secundare raportate pentru cele cinci statine cele mai utilizate și a comparat frecvența acestor evenimente între grupurile statine și placebo, respectiv între regimurile mai intensive și cele mai puțin intensive. Studiile incluse au fost alese pe baza mărimii (cel puțin 1.000 de participanți) și a calității metodologice.

Coordonare și finanțare

Analiza a fost coordonată de Clinical Trial Service Unit & Epidemiological Studies Unit la Oxford Population Health și de National Health and Medical Research Council Clinical Trials Centre de la University of Sydney, Australia, reprezentând cercetători academici implicați în trialuri majore cu statine la nivel mondial. Finanțarea a fost asigurată de British Heart Foundation, UKRI Medical Research Council și Australian National Health and Medical Research Council. O Panelă Independentă de Supraveghere monitorizează munca CTT.

Ce înseamnă pentru pacienți și medici

În lumina acestor rezultate, autorii susțin că percepția asupra riscurilor legate de statine ar trebui ajustată. Identificarea corectă a efectelor care pot fi atribuite cu adevărat tratamentului este esențială atât pentru păstrarea pacienților pe tratamentul care le poate salva viața, cât și pentru luarea în considerare a alterna­tivelor atunci când riscurile reale sunt confirmate. Revizuirea informațiilor din prospecte, pe baza datelor din trialuri randomizate de mari dimensiuni, ar putea oferi pacienților o imagine mai clară și mai corectă despre beneficiile și riscurile terapiei cu statine.

Autorii subliniază că, deși unele efecte secundare serioase pot apărea într-un număr foarte mic de pacienți, acestea sunt rare și trebuie puse în balanță cu reducerea dovedită a riscului de infarct și accident vascular cerebral. Pentru profesioniștii din sănătate, recunoașterea efectelor adverse care au o asociere reală cu statinele va ajuta la deciziile clinice privind schimbarea tratamentului sau monitorizarea pacientului.

Pentru cei interesați să consulte sursa principală a studiului, analiza completă este publicată în The Lancet și poate fi accesată prin linkul DOI al lucrării: Acces la studiul publicat în The Lancet. De asemenea, sinteza comunicatului academic poate fi găsită la publicația care a diseminat materialul original: Massive study finds most statin side effects aren’t caused by the drugs.

Studiul reiterează importanța utilizării dovezilor obținute din trialuri randomizate mari pentru a informa practicile medicale și modul în care informațiile despre siguranța medicamentelor sunt comunicate publicului. Prin separarea efectelor cauzate de medicament de simptomele care apar în mod independent, medicii pot oferi recomandări mai precise, iar pacienții pot lua decizii mai bine informate privind tratamentul lor pentru reducerea riscului cardiovascular.