Bacterie respiratorie comună, găsită în retină și asociată cu declin cognitiv în Alzheimer

Sursa foto: Sciencedaily

O echipă de cercetători de la Cedars-Sinai a identificat prezența bacteriei Chlamydia pneumoniae în retinele și creierele unor persoane diagnosticate cu boala Alzheimer, descoperire care sugerează o legătură între infecția cronică, inflamație și procesele neurodegenerative asociate cu această afecțiune. Studiul, publicat în Nature Communications, arată că bacteria, cunoscută în mod obișnuit pentru cauzarea pneumoniei și a sinuzitelor, poate persista ani de zile în țesuturile oculare și cerebrale, declanșând răspunsuri imune care favorizează moartea neuronală și acumularea proteinei amyloid-beta, un marker definitoriu al Alzheimer.

Un loc neașteptat: retina ca fereastră către creier

Descoperirea că Chlamydia pneumoniae poate coloniza retina — țesutul fotosensibil din partea din spate a ochiului — deschide perspective noi asupra modului în care boala Alzheimer s-ar putea manifesta și fi detectată. Autorii studiului susțin că retina funcționează ca un substitut accesibil al creierului, iar infecția bacteriană retiniană asociată cu inflamația cronică ar putea reflecta patologia cerebrală și ajuta la prezicerea stării bolii.

Maya Koronyo-Hamaoui, PhD, profesor de Neurochirurgie, Neurologie și Științe Biomedicale la Cedars-Sinai Health Sciences University și autoarea senioră a studiului, a subliniat importanța constatării: cercetătorii au găsit Chlamydia pneumoniae în țesuturi umane, culturi celulare și modele animale, ceea ce a permis identificarea unei legături anterior neobservate între infecție bacteriană, inflamație și neurodegenerare. Potrivit ei, observațiile susțin utilizarea imagisticii retiniene ca metodă neinvazivă pentru identificarea persoanelor cu risc crescut de Alzheimer.

Date clinice: niveluri mai mari ale bacteriei la pacienții cu Alzheimer

Echipa de cercetare a examinat țesut retinian provenit de la 104 persoane, utilizând tehnici avansate de imagistică, teste genetice și analize proteice. Participanții erau grupați după starea cognitivă: persoane cu funcție cognitivă normală, persoane cu deteriorare cognitivă ușoară și persoane diagnosticate cu boala Alzheimer.

Rezultatele au arătat că indivizii cu diagnostic de Alzheimer prezentau niveluri semnificativ mai ridicate de Chlamydia pneumoniae în retină și în creier comparativ cu persoanele cu funcție cognitivă normală. Mai mult, cantități mai mari ale bacteriei au fost corelate cu leziuni cerebrale mai extinse și cu un declin cognitiv mai sever.

O asociere marcantă identificată de cercetători a fost legătura între nivelurile elevate ale bacteriei și prezența variantei genice APOE4, varianta cunoscută a crește riscul de dezvoltare a bolii Alzheimer. Potrivit studiului, indivizii purtători ai variantei APOE4 aveau frecvent niveluri mai ridicate de Chlamydia pneumoniae, sugerând o interacțiune între susceptibilitatea genetică și persistența infecției bacteriene.

Studii experimentale: cum ar putea infecția să accelereze procesele Alzheimer

Pentru a testa mecanismele prin care bacteria ar putea influența patologia Alzheimer, autorii au efectuat experimente pe culturi de celule nervoase umane și pe modele murine de boală Alzheimer. În ambele seturi de experimente, infecția cu Chlamydia pneumoniae a fost asociată cu răspunsuri inflamatorii crescute, pierdere neuronală și agravare a problemelor cognitive la șoareci. De asemenea, infecția a stimulat producția proteinei amyloid-beta, proteina care se acumulează în mod caracteristic în creierele persoanelor cu Alzheimer.

Aceste observații sugerează că o infecție persistentă poate amplifica procesele patologice deja asociate cu Alzheimer, inclusiv inflamația cronică și acumularea de proteine implicate în degenerescența neuronală. Consecința practică propusă de autori este că tratarea infecțiilor bacteriene de durată și reducerea inflamației ar putea reprezenta o strategie terapeutică complementară în lupta împotriva bolii.

Implicații clinice: diagnosticul precoce și potențialele strategii terapeutice

Rezultatele studiului ridică două direcții principale pentru cercetarea și practica clinică: 1) utilizarea retinei ca un instrument neinvaziv pentru detectarea și monitorizarea Alzheimer și 2) investigarea tratamentelor care vizează axa infecție–inflamație, cum ar fi administrarea timpurie a antibioticelor sau terapiile antiinflamatorii.

Autorii subliniază că, dacă infecțiile bacteriene persistente contribuie la progresia bolii Alzheimer, atunci intervențiile care reduc sarcina microbiană sau atenuează inflamația ar putea limita deteriorarea neuronală și încetini declinul cognitiv. Totodată, imagistica retiniană, mai simplă și mai puțin invazivă decât procedurile cerebrale, ar putea oferi un instrument de screening pentru a identifica persoanele care ar beneficia de investigații suplimentare sau de intervenții timpurii.

Citate cheie din studiu

Maya Koronyo-Hamaoui a explicat: „Vederea constantă a Chlamydia pneumoniae în țesuturi umane, în culturi celulare și în modele animale ne-a permis să identificăm o legătură anterior neobservată între infecția bacteriană, inflamație și neurodegenerare. Retina este un substitut pentru creier, iar acest studiu arată că infecția bacteriană retiniană și inflamația cronică pot reflecta patologia cerebrală și pot prezice starea bolii, susținând imagistica retiniană ca o metodă neinvazivă pentru a identifica persoanele cu risc pentru Alzheimer.”

Timothy Crother, PhD, co-autor corespunzător al studiului, a remarcat: „Această descoperire ridică posibilitatea de a viza axa infecție–inflamație pentru a trata boala Alzheimer.”

Echipa de cercetare și colaborările

Studiul a fost condus de o echipă interdisciplinară de cercetători, cu implicarea mai multor autori din cadrul Cedars-Sinai și colaboratori externi. Co-autorii principali și contribuțiile lor includ nume relevante menționate de instituție, iar aceste contribuții au facilitat analiza extinsă a țesuturilor, a culturilor celulare și a modelelor animale.

• Bhakta Prasad Gaire
• Yosef Koronyo
• Jean-Philippe Vit
• Alexandre Hutton
• Lalita Subedi
• Dieu-Trang Fuchs
• Natalie Swerdlow
• Altan Rentsendorj
• Saba Shahin
• Daisy Martinon
• Edward Robinson
• Alexander V. Ljubimov
• Keith L. Black
• Jesse G. Meyer
• Moshe Arditi

Alți autori implicați în acest studiu includ:

• Julie A. Schneider
• Lon S. Schneider
• Debra Hawes
• Stuart L. Graham
• Vivek K. Gupta
• Mehdi Mirzaei

Finanțare și recunoașteri

Proiectul a beneficiat de susținere financiară din partea Institutului Național pentru Îmbătrânire (NIH/NIA) și a Asociației Alzheimer. Granturile menționate în materialul sursă includ mai multe coduri de finanțare, iar unii dintre cercetători au primit sprijin suplimentar din partea fundațiilor private.

• NIH/NIA grant R01AG056478
• NIH/NIA grant R01AG055865
• NIH/NIA grant AG056478-04S1
• NIH/NIA grant R01AG075998
• Alzheimer’s Association grant AARG-NTF-21-846586
• Sprijin suplimentar: The Goldrich and Snyder Foundations
• Sprijin suplimentar: The Ray Charles Foundation

Publicare științifică și referință

Studiul a fost publicat în revista Nature Communications și are ca referință bibliografică următorul articol științific: Bhakta Prasad Gaire, Yosef Koronyo, Jean-Philippe Vit, Alexandre Hutton, Lalita Subedi, Dieu-Trang Fuchs, Natalie Swerdlow, Altan Rentsendorj, Saba Shahin, Daisy Martinon, Edward Robinson, Alexander V. Ljubimov, Julie A. Schneider, Lon S. Schneider, Debra Hawes, Stuart L. Graham, Vivek K. Gupta, Mehdi Mirzaei, Keith L. Black, Jesse G. Meyer, Moshe Arditi, Timothy R. Crother, Maya Koronyo-Hamaoui. Identification of Chlamydia pneumoniae and NLRP3 inflammasome activation in Alzheimer’s disease retina. Nature Communications, 2026; 17 (1) DOI: 10.1038/s41467-026-68580-4.

Pentru documentare suplimentară, cititorii pot consulta anunțul instituțional al Cedars-Sinai sau referința DOI a lucrării:

Anunț Cedars-Sinai privind descoperirea bacteriei în retină

Acces la referința DOI a studiului

Ce rămâne de investigat

Deși datele susțin o asociere clară între prezența Chlamydia pneumoniae și semnele patologice ale Alzheimer, există întrebări care necesită investigații suplimentare: modul în care bacteria se transmite și persistă în țesuturile nervoase, mecanismele exacte prin care stimulează producția de amyloid-beta și modul în care factorii genetici, precum APOE4, influențează susceptibilitatea la infecție și progresia bolii. De asemenea, este nevoie de studii clinice riguroase pentru a testa dacă terapiile antimicrobiene sau antiinflamatorii pot modifica cu adevărat cursul bolii la oameni.

Autorii subliniază importanța abordării interdisciplinare, care combină neuropatologia, imunologia, microbiologia și imagistica retiniană pentru a înțelege mai bine conexiunile dintre infecții cronice și neurodegenerare.

Consecințe pentru practica medicală și pentru cercetare

Dacă rezultatele cercetărilor viitoare vor confirma rolul contribuției infecțioase la declanșarea sau accelerarea Alzheimer, aceasta ar putea schimba paradigmele de prevenție și tratament ale bolii. Screening-ul retinian ar putea deveni o metodă de triere pentru identificarea persoanelor cu risc crescut, iar evaluarea stării microbiene a pacienților ar putea fi integrată în planurile terapeutice personalizate.

În plus, ideea că o bacterie respiratorie comună ar putea avea impact asupra sănătății cognitive subliniază necesitatea unei priviri mai largi asupra modului în care infecțiile sistemice și locale interacționează cu factorii genetici și cu procesele inflamatorii pe termen lung.

Studiul adaugă un element important la înțelegerea complexă a bolii Alzheimer, punând în lumină un potențial factor cauzal sau amplificator care ar putea fi ținta intervențiilor viitoare. Rămâne, însă, esențial ca aceste descoperiri să fie replicate și extinse prin investigații clinice și experimentale suplimentare.