Expunerea îndelungată la poluarea aerului, asociată cu un risc crescut de Alzheimer în rândul a 27,8 milioane de adulți în vârstă

Sursa foto: Sciencedaily

Studiu național indică o legătură între particulele fine din aer și creșterea riscului de Alzheimer

Un studiu de amploare realizat pe aproape 28 de milioane de adulți în vârstă din Statele Unite sugerează că expunerea prelungită la poluarea aerului este asociată cu o probabilitate mai mare de a dezvolta boala Alzheimer. Cercetarea, condusă de Yanling Deng de la Emory University, a fost publicată pe 17 februarie în revista PLOS Medicine și pune în centrul atenției efectele directe ale particulelor fine asupra creierului.

Contextul: Alzheimer și factorii de mediu

Alzheimer reprezintă cea mai frecventă formă de demență și afectează aproximativ 57 de milioane de persoane la nivel mondial. Studiile anterioare au arătat că poluarea aerului este un factor de risc pentru mai multe afecțiuni cronice, inclusiv hipertensiune arterială, accident vascular cerebral și depresie, condiții care, la rândul lor, pot fi asociate cu demența. Întrebarea pe care au urmărit-o autorii acestui studiu a fost dacă poluarea ridică riscul de Alzheimer în mod indirect — prin favorizarea unor boli cronice — sau printr-un efect direct asupra creierului.

Designul și mărimea studiului

Echipa de cercetare a analizat datele a peste 27,8 milioane de beneficiari ai programului Medicare din Statele Unite, cu vârsta de 65 de ani și peste, pentru intervalul 2000–2018. Comparând nivelurile de expunere la poluarea aerului cu apariția cazurilor noi de Alzheimer, cercetătorii au controlat atent prezența unor boli cronice asociate, pentru a distinge efectele directe de cele mediate de alte afecțiuni.

Rezultatele principale

Analiza a arătat că persoanele expuse la niveluri mai ridicate de poluare cu particule fine aveau o probabilitate crescută de a fi diagnosticate cu boala Alzheimer. Relația observată a fost mai puternică în rândul indivizilor care aveau antecedente de accident vascular cerebral. În schimb, prezența hipertensiunii arteriale sau a depresiei nu a modificat într-o manieră semnificativă riscul asociat expunerii la poluare.

Pe baza acestor constatări, autorii argumentează că poluarea aerului pare să mărească riscul de Alzheimer în principal prin efecte directe asupra creierului, mai degrabă decât prin declanșarea sau agravarea altor boli cronice frecvent asociate cu demența. În același timp, antecedentele de accident vascular cerebral par să sporească vulnerabilitatea anumitor persoane la efectele nocive ale poluării asupra sănătății cerebrale.

Citate și interpretări ale autorilor

Autorii notează: „În acest studiu național amplu asupra adulților în vârstă, am constatat că expunerea pe termen lung la particule fine din aer a fost asociată cu un risc crescut de boală Alzheimer, în mare parte prin efecte directe asupra creierului, mai degrabă decât prin condiții cronice comune precum hipertensiunea, accidentul vascular cerebral sau depresia.”

Ei adaugă: „Constatările noastre sugerează că persoanele cu antecedente de accident vascular cerebral pot fi deosebit de vulnerabile la efectele dăunătoare ale poluării aerului asupra sănătății creierului, evidențiind o intersecție importantă între factorii de mediu și factorii vasculari de risc.”

Ce indică aceste rezultate pentru sănătatea publică

Rezultatele studiului amplifică avertismentele tot mai frecvente legate de impactul poluării aerului asupra sănătății pe termen lung, extinzând preocupările dincolo de afectarea aparatului respirator și a sistemului cardiovascular. Dacă efectele directe asupra creierului identificate în această analiză se confirmă în studii viitoare, reducerea nivelurilor de particule fine din aer ar putea deveni o strategie importantă pentru scăderea incidenței demențelor legate de Alzheimer în populațiile îmbătrânite.

Autorii sugerează astfel că politicile de îmbunătățire a calității aerului pot avea beneficii semnificative pentru protejarea sănătății cognitive a populațiilor îmbătrânite, iar grupurile cu antecedente de accident vascular cerebral ar putea necesita atenție specială în evaluarea riscului și în măsurile de prevenție.

Limitări și necesitatea cercetărilor ulterioare

Deși studiul beneficiază de o dimensiune națională și de un eșantion foarte mare, rezultatele observate descriu asocieri și nu stabilesc cauzalitate definitivă. Clarificarea mecanismelor biologice prin care particulele fine afectează creierul, precum și investigarea modului în care diverși factori individuali pot modifica această relație, rămân subiecte pentru cercetări viitoare.

Suport financiar și referințe

Autorii menționează că acest proiect a fost susținut de Institutul Național de Sănătate din Statele Unite (National Institutes of Health), cu finanțări prin granturile R01 AG074357 atribuit lui KS și R01 ES034175 atribuit lui YL.

Referință jurnal și echipa de cercetare

Articolul publicat în jurnalul PLOS Medicine apare cu următoarea referință:

• Yanling Deng
• Yang Liu
• Hua Hao
• Ke Xu
• Qiao Zhu
• Haomin Li
• Tszshan Ma
• Kyle Steenland

Titlul studiului tradus în limba română: „Rolul comorbidităților în asocierile dintre poluarea aerului și boala Alzheimer: un studiu de cohortă național în populația Medicare americană.” Referința completă oferă și identificatorul DOI: DOI articol PLOS Medicine.

Unde poate fi consultată relatarea jurnalistică

Rezumatul și comunicarea publică a rezultatelor studiului au fost prezentate și pe platforma de divulgare științifică, iar relatările pot fi accesate la Articol ScienceDaily.

Pe fondul unei populații globale care îmbătrânește și al expunerilor continue la poluanți atmosferici, concluziile acestui studiu subliniază necesitatea unor măsuri de sănătate publică și a unor cercetări interdisciplinare care să investigheze legăturile dintre mediu, boli vasculare și declinul cognitiv.