Parlamentul adoptă o lege mai strictă împotriva agresorilor sexuali: interdicţii de angajare în instituţii cu persoane vulnerabile

Sursa foto: Adevărul

Un pas legislativ pentru protecţia minorilor şi a persoanelor vulnerabile

Parlamentul a adoptat un proiect de lege care restricţionează angajarea persoanelor condamnate pentru infracţiuni cu conotaţie sexuală în locuri şi instituţii unde ar putea intra în contact direct cu persoane vulnerabile. Iniţiativa legislativă, semnată de senatorul USR Ştefan Pălărie, urmează să fie promulgată pentru a deveni aplicabilă.

Ce interzice noua reglementare

Legea se adresează în mod explicit persoanelor condamnate pentru agresiuni sexuale sau pentru acte de exploatare şi care figurează în Registrul naţional al persoanelor care au comis astfel de fapte. Prin adoptarea actului normativ, aceste persoane vor fi protejate în sensul că li se va interzice încheierea de raporturi de muncă sau de voluntariat cu entităţi care, prin natura activităţii lor, presupun contact direct cu categorii vulnerabile.

Instituţiile vizate

• școli
• spitale
• centre de îngrijire
• instituții din domeniul educației fizice și sportului
• orice instituție publică sau privată a cărei activitate presupune contact direct cu minori, persoane vârstnice, persoane cu dizabilități sau alte categorii vulnerabile

Reglementarea acoperă atât unităţile publice, cât şi cele private, astfel încât interdicţia să nu poată fi evitată prin tipul de proprietate al angajatorului.

Activităţi specifice incluse în interdicţie

Pe lângă interdicţia generală de angajare sau de voluntariat în instituţiile enumerate, legea stabileşte clar că restricţiile se aplică şi în cazul activităţilor profesionale care necesită examinarea fizică sau evaluarea psihologică a unei persoane. Practic, fiecare situaţie în care contactul direct, atent şi prelungit cu o persoană vulnerabilă ar putea pune în pericol siguranţa acesteia intră sub incidenţa interdicţiei.

Obligaţii noi pentru persoanele înscrise în Registru

O noutate introdusă prin acest act normativ este obligaţia persoanelor înregistrate în Registrul naţional de a transmite Poliţiei informaţii privind angajatorul sau entitatea cu care au încheiat un contract de muncă, de voluntariat ori alte raporturi similare. Astfel, autorităţile vor deţine date care pot facilita monitorizarea respectării interdicţiilor impuse de lege.

Câteva clarificări din textul final al legii

Senatorul care a promovat proiectul a precizat că forma finală a actului legislativ nu mai conţine o prevedere iniţială care ar fi permis Poliţiei să verifice şi situaţia celor deja angajaţi în instituţiile vizate, în scopul încetării contractelor. Această prevedere a fost eliminată din forma adoptată în plen, iar promotorul legii a arătat că intenţionează să revină cu o iniţiativă separată care să completeze acest aspect, pentru a asigura o protecţie cât mai extinsă a minorilor şi a persoanelor vulnerabile.

Registrul naţional şi datele pe care le conţine

Registrul naţional automatizat al persoanelor care au comis infracţiuni sexuale sau de exploatare a unor persoane funcţionează de la începutul anilor precedenţi şi a fost înfiinţat printr-o lege adoptată în 2019. Iniţiativa legislativă care a pus bazele acestui registru a avut printre iniţiatori parlamentari ai USR. Un element esenţial al noii legi este includerea în Registru a informaţiilor privind locul de muncă al persoanelor înregistrate, informaţie despre care promotorii spun că lipsea anterior şi care, odată centralizată, va contribui la o mai bună protecţie a potenţialelor victime.

Dimensiunea problemei: câţi sunt înscrişi în Registru

La momentul în care iniţiativa legislativă a fost depusă, Ministerul Afacerilor Interne a comunicat că în Registrul naţional automatizat figurau peste 65.000 de persoane. Acest număr reflectă amploarea fenomenului şi motivează eforturile legislative menite să restricţioneze accesul la locuri de muncă în care există riscul unui contact direct cu minorii sau cu alte persoane aflate în situaţii deosebit de vulnerabile.

Argumente şi efecte anticipate

Susţinătorii proiectului au subliniat că măsura vine să adauge un strat suplimentar de siguranţă în spaţii de educaţie, sănătate şi protecţie socială, reducând astfel riscul reîntâlnirii între victime şi agresori în contexte profesionale. De asemenea, obligaţia de comunicare către Poliţie a datelor privind angajatorul urmăreşte sporirea capacităţii de verificare şi intervenţie a autorităţilor, deşi, după cum s-a menţionat, puterea de a controla situaţia angajaţilor aflaţi deja în instituţii a fost eliminată din varianta finală.

Paşii rămaşi până la intrarea în vigoare

Proiectul de lege a trecut de Parlament şi se află în situaţia în care mai are nevoie de promulgare pentru a produce efecte juridice. După primirea semnăturii de promulgare, instituţiile abilitate vor trebui să asigure actualizarea şi punerea la dispoziţie a informaţiilor din Registru, precum şi implementarea mecanismelor de verificare a respectării interdicţiilor de angajare şi voluntariat. În paralel, autorii legii au anunţat intenţia de a reveni cu completări legislative care să acopere şi aspectele legate de persoanele deja angajate în instituţiile vizate, pentru a închide eventualele lacune rămase.

Context şi istoric

Registrul naţional care centralizează persoanele condamnate pentru infracţiuni cu caracter sexual a fost creat în urma unei legi adoptate în 2019, iniţiată de mai mulţi parlamentari din partea USR. De atunci, registrul a evoluat în sensul extinderii capacităţii administrative şi informatice, însă adoptarea modificărilor recente ar urma să-i adauge elemente noi, precum evidenţa locurilor de muncă, considerate esenţiale de către iniţiatori pentru protecţia potenţialelor victime.

Ce urmează pentru autorităţi şi instituţii

După promulgare, autorităţile competente vor trebui să colaboreze în vederea actualizării Registrului cu informaţii despre angajatori şi entităţi unde persoanele înregistrate în cursul urmăririi lor juridice au raporturi contractuale. De asemenea, instituţiile din domeniile vizate vor trebui să verifice conformarea angajaţilor şi voluntarilor la noile prevederi, iar autorităţile locale şi centrale vor fi chemate să asigure informarea și aplicarea procedurilor pentru prevenirea situaţiilor în care persoane din Registru să poată lucra cu persoane vulnerabile.

Iniţiativa legislativă adoptată de Parlament se înscrie într-un demers mai amplu de consolidare a mecanismelor de protecţie a minorilor şi a persoanelor vulnerabile, prin restricţii de natură profesională şi prin sporirea transparenţei datelor privind angajarea persoanelor condamnate pentru fapte cu caracter sexual. Proiectul rămâne astfel un instrument cheie în planul autorităţilor de a reduce riscul recidivei şi de a asigura un cadru de siguranţă în instituţiile în care vulnerabilitatea este mai mare.

Mai multe detalii despre forma adoptată a proiectului pot fi consultate în comunicările oficiale şi pe site-ul Parlamentului, precum şi pe pagina dedicată a publicaţiei care a relatat iniţial dezbaterea parlamentară: Lege dură împotriva agresorilor sexuali, adoptată de Parlament.