Mașinile-fantomă ale Franței: cum o reformă din 2017 a deschis ușa unei fraude care a lăsat peste un milion de vehicule nesigure pe șosele

Sursa foto: Digi24

Un raport al Curții franceze de Conturi și investigații ale presei au scos la lumină o schemă de fraudă care a permis înmatricularea ilegală a peste un milion de mașini în Franța și a creat un gol fiscal și administrativ de sute de milioane de euro. Inițiativa guvernamentală de a delega parțial, în 2017, accesul la registrul național al vehiculelor către dealeri auto a urmărit să combată întârzierile în eliberarea documentelor, dar a oferit, în practică, acces facil pentru operatori fără scrupule care au înființat „companii-fantomă” și au modificat registrul în scopuri frauduloase.

Privatizarea parțială a sistemului SIV și consecințele imediate

Pentru a accelera procesul birocratic perceput ca fiind mult prea lent, guvernul francez a decis în 2017 să permită dealerilor auto să emită singuri documentele de înmatriculare, oferindu-le acces direct la Agenția de înmatriculare a vehiculelor (SIV). Schimbarea a venit pe fondul unei reorganizări administrative în urma căreia aproximativ 2.000 de funcționari publici au fost redistribuiți către alte atribuții.

Curtea de Conturi arată că noul sistem s-a bazat, însă, excesiv pe bună-credință. În lipsa unor verificări stricte, o parte dintre cei care au obținut autorizații au profitat de ele pentru a înființa reprezentanțe fantomă, iar apoi, contra cost, au introdus sau modificat înregistrări în registru.

Dimensiunea fraudei: numere și tipologii

Auditorii estimează că există aproximativ un milion de vehicule circulând pe drumurile Franței care au fost înmatriculate prin intermediul aproape 300 de „companii fictive” care au operat practic fără controlul statului. Documentele prezentate de șoferii acestor mașini par, la prima vedere, în regulă, dar ulterior se dovedește că nici mașina, nici proprietarul nu pot fi localizați în registre.

Conform raportului, doar în intervalul 2022–2024 prejudiciul financiar cauzat statului s-a ridicat la 550 de milioane de euro, sumă care reflectă taxe de înmatriculare și amenzi pentru viteză sau parcare neîncasate. Auditorii au identificat în total 30 de tipuri diferite de fraudă, care variază de la evitarea taxelor de mediu până la falsificarea rezultatelor inspecțiilor tehnice.

• Evitarea taxelor de mediu pentru vehiculele poluante
• Modificarea rezultatelor inspecțiilor tehnice rutiere
• Suprimarea identității fostului proprietar al unei mașini

Un exemplu elocvent: Rolls‑Royce și Mercedes „scutite” de taxe

O investigație a cotidianului Le Monde descrie cazul unui așa-numit „SIV-eur” — termen folosit de poliție pentru a desemna persoanele care comit astfel de fraude în registrul SIV — care a ajutat un importator de maşini de lux să evite plata unor taxe de import și de mediu de zeci de mii de euro. Metoda folosită a constat în înregistrarea unor Rolls‑Royce și Mercedes drept vehicule special adaptate pentru persoanele cu dizabilități, ceea ce le-a făcut eligibile pentru scutiri de taxe.

Acest caz ilustrează modul în care sistemul permisiv a fost manipulat nu doar pentru a sustrage venituri statului, ci și pentru a permite vehiculelor furate sau suspecților să rămână nevăzuți de autorități, prin reînmatriculări care ascund urmele reale ale vehiculului.

Riscuri pentru siguranța rutieră și implicarea criminalității organizate

Un element central al criticilor aduse noii organizări este impactul asupra siguranței: fraudatorii pot menține pe drumuri vehicule nesigure sau furate, pentru care nu există urmărire reală. Curtea de Conturi atrage atenția că vulnerabilitățile din sistem au permis pătrunderea întregii game de criminalitate — de la delincvență măruntă la crimă organizată — în registrul național pentru a-și urmări scopurile frauduloase.

Ziarul Le Figaro notează că poliția a observat o creștere bruscă a infracțiunilor legate de viteză, cu 160% între 2016 și 2022. Când anchetatorii au analizat înmatriculările, au descoperit că multe dintre acestea fuseseră falsificate, sugerând o legătură directă între accesul facil la registru și utilizarea vehiculelor în activități periculoase sau ilegale.

Bandele de trafic de droguri folosesc, de asemenea, mașini intrate astfel în sistem pentru operațiuni care necesită disimulari și evadări rapide, inclusiv livrări pe autostrăzi denumite „go‑fast”. Reînmatricularea vehiculelor furate este o practică cunoscută pentru evitarea detectării, iar accesul necontrolat la registru a facilitat acest proces.

Unde a cedat statul: acreditări neverificate și acces pe scară largă

Curtea de Conturi a criticat neglijența statului în verificarea acreditărilor celor 30.000 de dealeri cărora li s-a permis accesul la SIV. Procedura a devenit atât de laxă încât tot ce trebuiau să facă potențialii participanți era să înființeze o companie-fantomă și apoi să solicite accesul la registru. În multe cazuri, autorizațiile li s-au acordat automat sau fără controale adecvate.

O sursă din interiorul instituției a sintetizat problema astfel: „Asta se întâmplă când încerci să reduci dimensiunea statului. Înainte, oamenii trebuiau să stea la coadă două ore pentru documentele lor. Toată lumea se plângea, dar cel puțin totul era verificat corespunzător.” Această observație scoate în evidență dilema reformei: eficiență administrativă versus securitate și control.

Măsuri anunțate de autorități și pașii de redresare

Ministerul de Interne al Franței a afirmat că va lua măsuri pentru a remedia situația. Un plan de acțiune anunțat anterior a condus deja la o creștere a detectării fraudelor, iar numărul autorizațiilor de acces la SIV a fost redus drastic. Aceste măsuri vizează în principal restrângerea accesului neautorizat și îmbunătățirea verificărilor legate de acreditările dealerilor.

Raportul Curții de Conturi, citat de presă, funcționează atât ca diagnostic, cât și ca avertisment: sistemul necesită nu doar ajustări tehnice, ci și o regândire a modului în care statul echilibrează viteza serviciilor administrativ‑birocratice cu obligația de a proteja finanțele publice și siguranța cetățenilor.

Controlul și legalitatea: pași esențiali

Repararea prejudiciului invocat de auditori implică măsuri concrete de control, printre care:

• Reducerea autorizațiilor de acces la registru și revizuirea criteriilor de acreditare
• Creșterea capacității de detectare a fraudelor prin controale și audituri periodice
• Cooperare mai strânsă între poliție, autoritățile fiscale și entitățile care gestionează SIV

Ministerul de Interne susține că strategia adoptată deja a început să dea rezultate prin identificarea unor rețele și reducerea accesului la registru, însă Curtea de Conturi subliniază că vor fi necesare verificări aprofundate și o perioadă de monitorizare pentru a evalua eficacitatea schimbărilor.

Impact fiscal și social: sute de milioane pierdute și încredere erodată

Pe lângă riscul la adresa siguranței rutiere, frauda are un impact fiscal imediat și semnificativ. Cele 550 de milioane de euro estimate ca prejudiciu în cei trei ani 2022–2024 reflectă taxe de înmatriculare neplătite și amenzi care nu au putut fi încasate din cauza înregistrărilor false. Pe termen lung, pierderile pot afecta bugetele locale și capacitatea statului de a investi în infrastructură și servicii publice.

Mai mult, acest tip de practici erodează încrederea cetățeanului în capacitatea statului de a controla și reglementa piețele. Reformele administrative, menite inițial să reducă cozi și întârzieri, s-au transformat pentru mulți într-un motiv de îngrijorare, arătând că eficiența nu trebuie obținută în detrimentul verificărilor esențiale.

O lecție pentru alte țări și un semnal de alarmă

Cazul francez poate servi drept exemplu altor administrații care analizează delegarea unor atribuții către sectorul privat pentru a crește eficiența. Înainte de a transfera responsabilități, este esențial ca statul să păstreze mecanisme robuste de verificare, audit și sancțiune. Altminteri, costurile pot depăși cu mult beneficiile inițiale.

Investigațiile mass‑media precum cele realizate de BBC, Le Monde și Le Figaro, precum și constatările Curții de Conturi, au contribuit la scoaterea la iveală a dimensiunii problemei și la presiunea asupra autorităților pentru a acționa. Rămâne de urmărit dacă noile măsuri vor fi suficiente pentru a extrage din sistem companiile‑fantomă și pentru a recupera, pe cât posibil, pierderile suferite de stat.

În centrul întrebării rămâne siguranța rutieră: permisivitatea administrativă a permis ca vehicule periculoase sau furate să circule liber, iar efectele acestui fenomen pot fi măsurate nu doar în euro, ci și în vieți puse în pericol.

Mai multe detalii despre investigație și constatările Curții franceze de Conturi pot fi consultate în articolul original: Mașinile-fantomă ale Franței. Schema prin care peste un milion de vehicule periculoase au ajuns pe șosele.