Criza vinului din Argentina: consum în declin, exporturi în scădere și vii abandonate în inima Mendocinei

Sursa foto: Apnews

Într-un decor care încă revarsă muzică și dans, sectorul viticol argentinian traversează cea mai severă criză de după două decenii. Deși sute de pasionați s-au adunat recent la Mendoza pentru a celebra Festivalul Național al Recoltei — cunoscut local drept Vendimia — datele oficiale arată o contracție abruptă a consumului intern, o scădere a exporturilor și o pierdere semnificativă de suprafeţe cultivate cu viță-de-vie.

Cifre care conturează magnitudinea declinului

Institutul Național de Viticultură (INV) a înregistrat pentru 2025 un consum mediu pe cap de locuitor de doar 15,7 litri pe an, cel mai scăzut nivel consemnat vreodată în Argentina. Pentru a înţelege proporţia prăbușirii: în 1970 un argentinian consuma în medie până la 90 de litri anual. Pe de altă parte, 1.100 de vii s-au închis în toată ţara, iar 3.276 de hectare destinate producţiei de struguri au dispărut, evidențiind impactul economic asupra zonelor viticole.

Pe plan extern, Argentina, care se afla printre principalii exportatori de vin la nivel mondial, a înregistrat în 2025 un volum al exporturilor de 193 de milioane de litri — o scădere de 6,8% faţă de anul precedent și cel mai mic volum din 2004 încoace.

Puterea de cumpărare în scădere: explicația liderilor din industrie

Fabián Ruggieri, președintele organizației comerciale Argentine Wine Corp, leagă declinul consumului de o „scădere abruptă a puterii de cumpărare” care a început în 2023. Potrivit lui Ruggieri, tendința afectează în special consumatorii din clasele de mijloc și cele cu venituri reduse, care, tradițional, consumau vin zilnic. Această pierdere a capacității de cheltuire determină o contracție a cererii interne care se reflectă direct în vânzările producătorilor.

Declinul cererii interne amplifică presiunea asupra afacerilor viticole, în condițiile în care piaţa internă a fost multă vreme coloana vertebrală a multor podgorii din Argentina.

Schimbarea gusturilor consumatorilor: o provocare structurală

Pe lângă factorii economici, producătorii se confruntă cu o transformare a preferințelor publicului. Federico Gambetta, directorul cramei Altos Las Hormigas din Mendoza, explică faptul că consumul de vin „nu mai este de masă” și că clienții caută acum „coerență” — o motivație sau un sens în spatele achiziției. Dacă generațiile mai în vârstă preferau vinuri cu tărie alcoolică ridicată și corp plin, consumatorii tineri prioritizează caracteristici precum accesibilitatea, prospețimea și lejeritatea, trăsături mai des întâlnite la vinurile albe și roseuri.

Gambetta a descris o adaptare la nivelul ofertei: încă din 2010 crama sa a început să-și modifice profilul vinurilor roșii, trecând de la stilul tradițional, mai greoi, către variante mai ușoare care să atragă publicul tânăr. El a concluzionat: „Totul s-a mutat. Dacă nu ești dinamic, ești pierdut.”

În pofida acestor adaptări, chiar și vinuri recunoscute la nivel internațional suferă din cauza contracțiilor de piață: unul dintre vinurile roșii ale lui Gambetta, Malbec Los Amantes 2022, a fost clasat pe locul 41 într-un top al celor mai bune 100 de vinuri din lume, dar recunoașterea internațională nu este, de una singură, suficientă pentru a compensa declinul vânzărilor interne și presiunile externe.

Problemele exporturilor: costuri, finanțare și tarife

Piaţa externă, deși reprezentativă pentru unii producători, nu oferă soluția completă. Ruggieri evidențiază că exporturile sunt afectate de dificultăți de finanțare, costuri logistice mari și lipsa competitivității determinate de tarife externe. Comparativ cu Chile, care beneficiază de acorduri comerciale cu peste 60 de economii și, astfel, accesează piețe precum China la tarife aproape de zero, Argentina se confruntă cu taxe vamale situate între 10% și 20% în majoritatea piețelor. Acești factori fac ca vinurile argentiniene să fie mai puțin competitive la nivel internațional.

Scăderea exporturilor la 193 de milioane de litri în 2025 reflectă efectele cumulate ale acestor bariere comerciale și ale problemelor financiare, determinând niveluri ale vânzărilor exterioare similare cu cele dinaintea unei perioade lungi de creștere.

Presiunea costurilor și impactul inflației asupra micilor producători

Chiar și producători de talie medie resimt constrângerile generate de inflație și de costurile ridicate ale intrărilor agricole. Gabriel Dvoskin, proprietarul cramei Canopus, cu o suprafață de 10 hectare și o producție anuală de aproximativ 50.000 de sticle, spune că inflația din Argentina îi plasează produsele într-o poziție dezavantajată pe piețele internaționale. Dvoskin exportă în 15 țări, având ca piață principală Statele Unite ale Americii, însă costul intrărilor — sticle, dopuri și alte materiale — este mult mai ridicat în Argentina decât în țări precum Franța, unde echivalenții săi suportă cheltuieli mai mici pentru aceleași componente.

Acest dezechilibru de costuri se traduce într-un preț mai mare pentru vinurile argentiniene pe piețele externe, reducând capacitatea producătorilor de a concura la nivelul prețurilor cu partenerii lor internaționali. În contextul în care marja de eroare este foarte mică, Gambetta avertizează că „acum totul este foarte delicat, iar un pas greșit te poate băga în faliment.”

Vii închise și suprafețe compromise: consecințele economice pe termen lung

Închiderea a 1.100 de podgorii și dispariția a 3.276 de hectare de cultură viticolă nu sunt doar statistici — ele reflectă pierderi de locuri de muncă, de cunoaștere locală și de potențial economic pentru regiunile dependente de vinificație. Reducerea suprafeței cultivate poate conduce, pe termen lung, la o restructurare profundă a hărții viticole naționale, cu efecte care transced sectorul agricol și ating turismul, industria procesatoare și economia locală.

Producătorii mici și medii, cum este cazul cramei Canopus, se află în prima linie a acestor efecte, confruntându-se cu presiuni simultane: reducerea pieței interne, costuri de producţie tot mai mari și bariere externe care limitează plasarea produselor pe piețele externe la preţuri competitive.

Vendimia la Mendoza: contrast între sărbătoare și realitate

Festivalul Național al Recoltei de la Mendoza, aflat la a 90-a ediție, a atras sute de participanți care au urmărit spectacole de dans, concerte și au votat pentru alegerea unei noi regine a Vendimiei. Imaginile cu lucrători servind vin turiștilor la degustări, oameni încă bucuroși în stradă și parade pline de culoare contrastează puternic cu datele care arată o piaţă în declin. Festivalul, un element central al identității regionale, subliniază legătura strânsă dintre cultură și agricultură în această zonă a Argentinei.

În același timp, fotografiile din teren surprind muncitori încărcând lăzi cu struguri la ferme din provincia Mendoza în jurul datei de 10-12 martie 2026, amintind că via continuă, însă sub o presiune economică palpabilă.

Mesajele liderilor din vinificație

Reacțiile liderilor din industrie reunesc teme comune: necesitatea adaptării produse, importanţa menținerii calității și nevoia de politici comerciale și de finanțare care să susțină competitivitatea. Ruggieri pune accent pe cauzele macroeconomice, în special scăderea puterii de cumpărare, iar Gambetta atrage atenția asupra schimbării gusturilor și a imperativului de inovare. Dvoskin, ca reprezentant al micilor producători exportatori, subliniază impactul direct al inflației asupra costurilor de producție.

Împreună, declarațiile lor trasează un tablou în care problemele interne (scăderea consumului, inflația, costuri ridicate) se împletesc cu bariere externe (tarife și acces limitat la pieţe), generând un mediu dificil pentru menținerea și dezvoltarea sectorului viticol argentinian.

Context internațional și paralelism cu alte piețe

Analoga evoluție observată în Statele Unite, unde demografia consumatorilor s-a schimbat și tinerii sunt distribuiți pe mai multe categorii de băuturi alcoolice, sugerează că provocările Argentanei nu sunt exclusiv locale. Un raport menționat în articol indică că milenialii și reprezentanții generației Z beau mai puțin în general, în special cei sub 29 de ani, ceea ce reducerea consumului de vin ar putea reflecta o tendință globală de reconfigurare a obiceiurilor de consum.

Totuși, specificul argentinian — tarifarea de export mai mare în majoritatea piețelor și inflația internă ridicată — amplifică impactul acestor tendințe și face ca redresarea să depindă nu doar de adaptarea ofertei și de schimbarea gusturilor, ci și de măsuri economice și comerciale care să restabilească competitivitatea pe plan extern.

Pe fondul acestor dificultăți, industria încearcă să găsească răspunsuri: ajustarea profilului produselor pentru a corespunde noilor preferințe, consolidarea exporturilor în piețele unde tarifele sunt mai favorabile și încercări de control al costurilor, în timp ce festivaluri precum Vendimia păstrează vie legătura culturală dintre comunități și vinul care a fost, mult timp, o emblemă a identității argentiniene.

În mijlocul acestor schimbări, concluzia implicată în vocile liderilor sectorului este că menținerea calității și flexibilitatea în adaptare sunt esențiale pentru supraviețuirea pe termen lung a industriei vinului din Argentina. Orice abatere de la aceste principii, avertizează producătorii, poate avea consecințe economice grave pentru un sector al cărui trecut a fost, până nu demult, unul prosper.

Mai multe detalii și acoperire a situației viticole din regiune pot fi consultate pe platformele internaționale de știri care urmăresc America Latină, inclusiv hubul regional al Agenției Associated Press: Articolul complet și paginile dedicate regiunii: Acoperire America Latină.