Consumul de energie al AI e comparabil cu al Islandei, dar impactul climatic global rămâne redus, arată cercetarea

Sursa foto: Sciencedaily

Pe măsură ce inteligența artificială (AI) se răspândește tot mai mult în economie, temerile privind o creștere majoră a emisiilor de gaze cu efect de seră au luat amploare. Un studiu coordonat de cercetători de la Universitatea din Waterloo și Institutul de Tehnologie din Georgia aduce însă o perspectivă diferită: deși AI consumă cantități considerabile de electricitate — echivalente, la nivelul SUA, cu întreaga cerere energetică a Islandei — această creștere nu pare suficientă pentru a altera semnificativ emisiile la scară națională sau globală.

Consumul de energie al AI comparat cu Islanda

Cercetarea a combinat date din întregul sector economic al Statelor Unite cu estimări privind gradul de adoptare a tehnologiilor AI în diverse industrii. Pe baza acestor date și a analizelor efectuate, autorii studiului au ajuns la concluzia că utilizarea electricității pentru AI în SUA se situează la un nivel comparabil cu consumul total de energie al Islandei. Această analogie oferă un cadru intuitiv pentru a înțelege magnitudinea cererii adiționale de electricitate generate de AI.

Totuși, chiar dacă această cantitate este semnificativă în termeni absoluți, impactul asupra emisiilor de gaze cu efect de seră la scară națională sau globală rămâne modest. Motivele sunt legate de ponderea relativă a acestui consum suplimentar în cadrul întregii economii și de structura surselor de energie folosite pentru generarea curentului.

Efecte locale în jurul centrelor de date

Un aspect important evidențiat de cercetători este distribuția neuniformă a consumului: creșterea energiei utilizate de AI nu se va simți în mod egal peste tot. „Este important de notat că această creștere a consumului nu va fi uniformă. Va fi mai pronunțată acolo unde electricitatea este produsă pentru a alimenta centrele de date”, a explicat dr. Juan Moreno-Cruz, profesor în cadrul Facultății de Mediu de la Waterloo și deținător al unei poziții Canada Research Chair în domeniul tranzițiilor energetice.

Privită din perspectivă locală, situația devine mai complexă: în anumite regiuni în care sunt concentrate centre de date, cererea suplimentară de electricitate ar putea duce la dublarea producției electrice și, implicit, la creșterea emisiilor în acele zone. Acest efect regionalizează povara asupra mediului, chiar dacă efectul agregat la nivel național rămâne redus.

Studiul nu a analizat în detaliu consecințele economice pentru comunitățile locale în care se află centrele de date, dar punctează clar că impactul asupra emisiilor este mult mai vizibil în proximitatea surselor de generare a energiei electrice.

Inteligența artificială, nu doar o problemă: potențial pentru soluții climatice

Pe lângă evaluarea consumului și a emisiilor, autorii oferă o interpretare mai nuanțată a rolului AI: nu este neapărat doar o povară energetică. Dr. Moreno-Cruz subliniază că, pentru cei care cred că utilizarea AI va fi o problemă majoră pentru climă și ar trebui evitată, studiul propune o altă perspectivă. El afirmă că efectele asupra climei nu sunt atât de semnificative și că AI poate fi folosit pentru a dezvolta tehnologii verzi sau pentru a îmbunătăți tehnologiile existente.

Această viziune recunoaște două dimensiuni: pe de o parte, cererea energetică asociată AI, iar pe de altă parte, potențialul tehnologiilor bazate pe AI de a optimiza sisteme energetice, de a proiecta soluții mai eficiente și de a accelera inovația în domenii curate. Prin urmare, implicarea AI în tranziția energetică poate avea un dublu efect — consum suplimentar de electricitate în etapele de antrenare și execuție, dar și îmbunătățiri semnificative în eficiența și performanța tehnologiilor verzi pe termen mediu și lung.

Metodologie și concluzii cheie ale studiului

Autorii studiului, dr. Anthony R. Harding și dr. Juan Moreno-Cruz, au apelat la date provenite din Administrația pentru Informații Energetice a Statelor Unite (U.S. Energy Information Administration) pentru a înțelege structura energetică a economiei americane și dependența sa de combustibili fosili. Datele arată că 83% din economia SUA încă se bazează pe surse fosile precum petrol, cărbune și gaze naturale, toate generând emisii de gaze cu efect de seră când sunt arse.

Pornind de la această realitate structurală, cercetătorii au estimat consumul adițional de electricitate asociat utilizării AI în diverse sectoare, apoi au comparat acest consum cu mărimea totală a cererii energetice și cu mixul energetic folosit pentru generare. Analiza multi-sectorială a inclus evaluarea tipurilor de locuri de muncă din fiecare sector și identificarea proporției de activități care ar putea fi preluate sau asistate de AI.

Concluzia centrală este că, deși consumul absolut de electricitate asociat AI este substanțial — echivalentul energetic al unei țări mici precum Islanda —, acesta este insuficient pentru a produce o schimbare semnificativă în emisiile la scară națională sau globală, în contextul dependenței prevalente de combustibili fosili și a dimensiunilor economice totale.

Totuși, cercetătorii avertizează că standardele și normele locale, precum și modul în care energia este produsă și distribuită la nivel regional, pot determina variații importante ale impactului climatic. Astfel, politicile energetice locale și deciziile privind amplasarea centrelor de date pot avea consecințe decisive asupra emisiilor din acele regiuni.

Publicație și referințe științifice

Studiul intitulat „Watts and Bots: The Energy Implications of AI Adoption” a fost publicat în revista Environmental Research Letters în 2025, în volumul 20, numărul 11, sub numărul de articol 114084. Referința DOI a lucrării este 10.1088/1748-9326/ae0e3b. Autorii principali sunt Anthony R. Harding și Juan Moreno-Cruz.

Limitările și direcțiile viitoare de cercetare

Autorii recunosc că analiza lor s-a concentrat pe date și estimări pentru economia Statelor Unite, astfel că extrapolarea rezultatelor la nivel global necesită precauție. Ei intenționează să extindă analiza la alte țări pentru a înțelege mai bine cum adoptarea AI ar putea influența consumul de energie și emisiile în contexte energetice diferite.

Extinderea către alte țări este importantă deoarece structura mixului energetic, gradul de electrificare, densitatea centrelor de date și politicile locale pot varia semnificativ de la o țară la alta. În unele state, unde electricitatea se generează în proporție mai mare din surse regenerabile, impactul local al creșterii consumului pentru AI ar putea fi mult diferit comparativ cu regiuni dependente de combustibili fosili.

Implicări pentru politici publice și industrie

Rezultatele studiului au implicații atât pentru factorii de decizie publică, cât și pentru operatorii de centre de date și companiile care dezvoltă sau folosesc aplicații AI. La nivel guvernamental, este esențială o atenție sporită asupra planificării infrastructurii energetice și a reglementărilor privind amplasarea centrelor de date, pentru a preveni concentrarea disproporționată a emisiilor într-o anumită regiune.

Pentru industrie, concluziile sugerează că investițiile în eficiența energetică a modelelor AI, în optimizarea operațiunilor centrelor de date și în migrarea către surse regenerabile pot contribui la reducerea oricărui impact local negativ. De asemenea, adoptarea AI în proiectarea și operarea tehnologiilor verzi reprezintă o cale prin care industria poate transforma o problemă potențială într-un avantaj climatic.

Mesajul cercetătorilor

Mesajul transmis de cercetători este unul nuanțat: nu ne confruntăm cu o catastrofă climatică inevitabilă din cauza AI, dar nici nu putem ignora consecințele locale care pot apărea unde cererea de electricitate crește brusc. Dr. Moreno-Cruz a subliniat posibilitatea utilizării AI ca instrument puternic în dezvoltarea și îmbunătățirea tehnologiilor verzi, încurajând privirea către oportunitățile de decarbonizare pe care le poate facilita inteligența artificială.

În final, rezultatele sugerează că discuțiile despre AI și mediu trebuie să fie informate și echilibrate: recunoscând atât cererea energetică reală pe care o generează, cât și potențialul său de a contribui la soluții pentru clima și tranziția energetică.

Pentru informații suplimentare despre comunicatul Universității din Waterloo, materialele puse la dispoziție de instituție pot fi accesate la comunicatul Universității din Waterloo. Articolul original de popularizare a fost publicat pe portalul ScienceDaily la 18 martie 2026.