Eșec răsunător al primei faze a ofensivei ruse de primăvară: aproximativ 900 de militari pierduți în 36 de ore, fără străpungere semnificativă

Sursa foto: Adevărul

Rusia a declanșat pe 17 martie ceea ce autoritățile ucrainene și observatorii externi consideră începutul ofensivei sale de primăvară, lansând atacuri coordonate pe mai multe sectoare din regiunile Donețk și Zaporojie. Conform relatărilor citate de presă, operațiunea a fost precedată de pregătiri tactice și de alegerea momentului în funcție de condițiile meteorologice, însă primele 36 de ore de luptă au consemnat un bilanț dur pentru forțele ruse: pierderi numerice importante și nicio străpungere semnificativă pe axa Rodynske–Huliaipole.

Momentul ales de comandament: ceața ca factor tactică

Robert „Magyar” Brovdi, comandantul Forțelor Sistemelor Fără Pilot ale Ucrainei (SBS), a explicat că unitățile ruse au așteptat condiții meteorologice favorabile pentru a demara asaltul. O schimbare bruscă a vremii în sectoarele Dobropillia, Pokrovsk și Huliaipole a adus ceață și burniță — elementele pe care Moscova le-a folosit ca factor de avantaj inițial.

Conform aceluiași comandant, grupuri ruse infiltrate în avans fuseseră poziționate în zone înaintate și au fost activate cu puțin înainte de miezul nopții de 17 martie. În pofida acestei pregătiri, ele au fost întâmpinate imediat cu foc puternic provenit din partea dronelor ucrainene, care au avut un rol de prim-plan în faza inițială a operațiunii.

Represalii cu drone și răspunsul ucrainean coordonat

Potrivit relatărilor, atacurile inițiale au fost lovituri rapide ale dronelor, care au provocat pierderi semnificative forțelor ruse, omorând peste 100 de soldați înainte de miezul nopții de 17 martie. La răsărit, asaltul s-a extins: infanterie, motociclete, vehicule blindate și, potrivit martorilor citați, chiar unități călare au avansat simultan în mai multe puncte de-a lungul frontului.

Forțele ucrainene au răspuns cu o apărare coordonată, combinând trupele de la linia frontului cu operatorii de drone din mai multe unități, ceea ce a permis contracararea încercărilor de penetrare. Brovdi a pus accentul pe integrarea operațiilor terestre cu cele ale dronelor, subliniind că această sincronizare a fost esențială pentru rezistența pozițiilor defensive ucrainene.

Nicio străpungere după 36 de ore: „capcana ceții”

Deși atacul rusesc a avut amploare și a fost desfășurat simultan pe un front extins, forțele Moscovei nu au reușit să realizeze nicio străpungere semnificativă de-a lungul axei Rodynske–Huliaipole în 36 de ore de confruntări. Pozițiile defensive ucrainene au rezistat, iar Brovdi a atribuit acest rezultat operațiunilor integrate între infanterie și echipele de drone.

Comentariul public al comandantului a inclus o formulare sugestivă: „capcana ceții, sau ironia războiului”, referindu-se la faptul că Rusia se bazase pe vizibilitate redusă, dar tocmai acest context meteorologic a fost contracarat de supravegherea și capacitățile de lovire ale dronelor ucrainene. El a subliniat că operatorii de drone au jucat un rol decisiv în respingerea ofensivei, sprijiniți de forțele terestre și de brigăzile adiacente.

Pierderi semnificative raportate de comandanții ucraineni

Brovdi a prezentat detalii privind bilanțul provocat de unitățile de drone SBS în prima zi a ofensivei: până la finalul zilei de 17 martie, aceste unități ar fi ucis 292 de soldați ruși și ar fi rănit 221. Până în 18 martie, la prânz, au fost raportate încă 277 de pierderi, dintre care 141 morți și 136 răniți.

Pe parcursul celor 36 de ore analizate, Brovdi a estimat pierderile totale ruse la aproximativ 900 de militari, descriind această cifră drept „un fel de nou prag”. El a admis că, luând în calcul contribuțiile altor unități de drone și ale forțelor terestre, totalul pentru întreaga zonă ar putea fi mai mare decât estimarea inițială și a avertizat asupra persistenței unei presiuni crescute: „restul lunii martie va fi marcat de lupte intense și prelungite”.

Creștere a pierderilor la nivelul întregului front, potrivit Statului Major ucrainean

Datele publicate de Statul Major ucrainean indică o creștere a pierderilor ruse pe toate fronturile în aceeași perioadă. Pierderile zilnice raportate au crescut de la 760 pe 16 martie la 930 pe 17 martie, iar apoi la 1.710 pe 18 martie. Aceste cifre reflectă toate pierderile de luptă din toate teatrele de operațiuni din Ucraina și nu se referă exclusiv la sectorul Rodynske–Huliaipole.

În contextul acestor evoluții, oficialii ucraineni au semnalat, de mai multe ori, așteptările privind o intensificare a activității ofensive ruse. Președintele Volodimir Zelenski avertizase, după o vizită pe linia frontului din 6 martie, că Rusia pare să pregătească o nouă ofensivă în regiunea Donețk.

Operațiuni preventive și perturbarea planurilor ruse

În paralel cu pregătirile defensive și cu respingerea asaltului, forțele ucrainene au desfășurat operațiuni preventive pe axa Oleksandrivka, recucerind peste 400 de kilometri pătrați. Analiștii Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) au apreciat că aceste acțiuni au avut rolul de a perturba concentrarea și pregătirea forțelor rusești, afectând logistica și capacitatea de mobilizare a acestora.

Evaluarea experților: primul asalt a eșuat, dar amenințarea rămâne

Analistul militar Andriy Kramarov, ofițer în rezervă al Forțelor Aeriene ale Ucrainei, a afirmat că Rusia a trecut deja la faza activă a ofensivei sale de primăvară-vară și a descris o tentativă de atac pe un sector întins de aproximativ 100 de kilometri, de la Pokrovsk la Huliaipole. Potrivit lui, au existat mai multe puncte în care inamicii au încercat să realizeze străpungeri — sectoare mici de 3–4 kilometri — însă ofensiva nu a produs rezultate, ci a înregistrat pierderi mari într-un interval scurt.

Kramarov a subliniat: „În 24 de ore au pierdut aproximativ 900 de oameni și peste 100 de unități de tehnică. Sunt pierderi foarte mari chiar și pentru un astfel de sector extins al frontului. Din fericire, am reușit să ne pregătim bine și să respingem aceste atacuri.”

El a precizat totuși că planurile rusești nu au fost zădărnicite complet, ci doar perturbate: lovituri asupra logisticii, echipamentelor și raiduri de sabotaj au afectat pregătirea Moscovei, însă nu au anulat intențiile ofensive.

Direcțiile în care Rusia ar putea relua acțiunile ofensive

Kramarov a enumerat mai multe direcții în care există activitate sau pregătiri pentru acțiuni ofensive ale Rusiei, avertizând că acestea nu vizează neapărat străpungeri imediate, ci și crearea de presiune și forțarea unor mișcări defensive din partea Ucrainei.

• Regiunea Sumi — create tensiuni pentru a forța retrageri de 5–10 kilometri de la frontieră
• Direcția Kupiansk — activitate militară observată
• Direcția Liman — tentative inițiale de asalt, cu obiectivul de a intra în Sloviansk din nord-est
• Înaintări către Kostiantinivka — tentative active raportate

Potrivit expertului, operațiunile de atac sunt precedate de pregătiri sistematice: lovituri asupra logisticii, intervenții de artilerie și aviație — inclusiv KAB-uri — și abia apoi intrarea grupurilor de asalt.

Tactici descrise: „cavaleria ușoară” și „cavaleria grea”

Kramarov a schițat modelul tactic folosit de forțele ruse în această fază, împărțindu-l în două etape. Prima etapă a fost denumită „cavaleria ușoară” — unități rapide, bazate pe motociclete și buggy-uri, capabile să străpungă rapid și dificil de interceptat. Dacă aceste valuri rapide reușesc, următoarea fază implică intrarea „cavaleriei grele” — vehicule blindate care vin să consolideze rezultatele obținute.

În același timp, expertul a comentat și asupra planurilor Rusiei de mobilizare, menționând cifre care circulă sau sunt discutate: pregătiri pentru mobilizarea a peste 409.000 de militari. În anul precedent, mobilizarea a atins aproximativ 25–30 de mii pe lună — adică în jur de 360 de mii pe an — iar, susține Kramarov, acum cifrele sunt mai mari, dar nu într-un mod „critic”.

Calitate versus cantitate și intensificarea confruntărilor

Kramarov a remarcat însă diferența dintre a putea recruta oameni și a-i transforma rapid în soldați eficienți: „Pot recruta oameni, dar transformarea lor în soldați este o altă chestiune. Este o povară pentru sistem. Poți aduce câți oameni vrei, dar nu îi poți antrena suficient. Da, pot trimite ‘carne de tun’, dar cu cât trimit mai multă, cu atât noi o distrugem mai mult.”

El a mai punctat o creștere a intensității luptelor: dacă anterior erau 120–130 de confruntări pe zi, acum acestea ajung la peste 200, iar într-o zi s-au înregistrat 237. Această creștere a frecvenței confruntărilor conduce, în mod firesc, la creșterea pierderilor pe ambele părți.

Estimări cumulative ale Statului Major ucrainean

În ansamblu, invazia Rusiei în Ucraina, aflată în al cincilea an, a generat pierderi cumulative semnificative. Statul Major ucrainean estimează la peste 1,28 milioane pierderile în rândul forțelor ruse de la începutul conflictului, în contextul în care Moscova continuă operațiuni de uzură pe frontul de est fără semne clare de încetinire.

Perspective imediate

Evenimentele din jurul datei de 17–18 martie, așa cum au fost raportate de comandanții ucraineni și de experți, arată o combinație între tentative ofensive extinse ale Rusiei și capacitatea de reacție a apărării ucrainene, susținută de sisteme de arme noi în importanță tactică, cum sunt unitățile de drone. În prima fază a operațiunii ofensive de primăvară, pierderile substanțiale ale forțelor ruse și lipsa străpungerilor semnificative pe un sector întins de front au marcat un eșec tactic important pentru partea agresoră, deși specialiștii avertizează că presiunea și tentativele ofensive pot continua în alte direcții sau sub alte forme.

Pentru detalii suplimentare, relatările citate în acest material pot fi consultate la sursele publicate: Eșec răsunător pentru Rusia în startul ofensivei de primăvară: 900 de soldați pierduți în 36 de ore, Relatare Euromaidan Press și Analiză UNN.