Cinci întrebări care rămân de răspuns în urma focarului de meningită din Kent

Sursa foto: Bbc

Săptămâna aceasta a scos în evidență cât de rapid și devastator poate evolua meningita bacteriană. O persoană sănătoasă poate fi în dimineața plină de viață, iar în 24 de ore să ajungă în terapie intensivă pe măsură ce bacteriile pătrund în învelişurile creierului şi otrăvesc sângele. Deşi cazurile severe de meningită bacteriană sunt rare în Marea Britanie, au apărut aglomerări mici de îmbolnăviri, iar cel recent cunoscut a fost descris ca fiind „fără precedent”.

Când s-a declanșat focarul și cât de extins este?

Autoritățile au fost alertate cu privire la primul caz pe 13 martie, iar avertismentele publice au fost emise două zile mai târziu, în noaptea de duminică. În scurt timp, numărul persoanelor afectate a crescut rapid: la momentul raportării inițiale, 34 de persoane erau considerate cazuri confirmate sau suspecte, iar două dintre ele și-au pierdut viața.

Plecând de la legătura inițială cu un eveniment declanșator, ancheta epidemiologică a stabilit că startul epidemiei a fost un eveniment de tip „super-spreader” la clubul Club Chemistry din Canterbury, în nopțile dintre 5 și 7 martie. În astfel de situații, un număr neobișnuit de mare de persoane pot fi infectate într-un interval scurt, ceea ce explică vârful inițial observat.

Deşi au fost raportate doar două cazuri noi vineri, numărul redus al noilor cazuri nu înseamnă neapărat că s-a atins vârful şi că pericolul a trecut. Perioada de incubaţie — timpul dintre infectare şi apariţia simptomelor — este estimată la până la 10 zile, ceea ce înseamnă că pot apărea cazuri legate de expuneri recente încă perioade lungi după evenimentul inițial.

Ce măsuri s-au luat pentru a limita răspândirea?

Autoritățile sanitare au demarat un efort extins de identificare și contactare a persoanelor expuse. Ca parte a răspunsului, aproximativ 10.000 de persoane au primit antibiotice pentru a elimina bacteriile meningococice şi pentru a preveni îmbolnăvirea sau transmiterea ulterioară. De asemenea, au fost identificați în jur de 10.000 de potențiali contacți apropiați care au fost notificați şi consiliați cu privire la tratament şi monitorizare.

Rămâne însă o provocare importantă detectarea tuturor persoanelor care ar fi putut pleca din zonă după vestea privind focarul. Au existat rapoarte despre studenți care au părăsit universitățile pentru a merge acasă când a apărut alerta, astfel încât există riscul ca bacteriile să fi călătorit odată cu ei şi să fi fost transmise altor persoane în alte regiuni.

Există riscul de extindere dincolo de Kent?

Până acum, majoritatea cazurilor confirmate şi suspecte au o legătură directă cu Kent. Totuşi, pe măsură ce contacții se deplasează, apare posibilitatea ca bacteria să apară şi în alte părți ale ţării. Trebuie menţionat şi faptul că, în mod obişnuit, în Marea Britanie se înregistrează aproximativ un caz pe zi de meningită bacteriană invazivă care nu are legătură cu acest focar specific, astfel încât orice caz nou trebuie evaluat atent ca să nu fie confundat cu cel legat de evenimentul din Canterbury.

Un efort masiv de identificare a contacților este în desfășurare, iar monitorizarea va continua pentru a detecta și gestiona orice caz apărut în afara zonei inițiale.

Ar trebui vaccinați toți adolescenții împotriva MenB?

Aceasta este o întrebare dificilă care preocupă multe familii. Secretarul pentru Sănătate, Wes Streeting, a cerut consilierilor guvernamentali în materie de vaccinuri să reexamineze dovezile privind extinderea programului de vaccinare MenB la adolescenți. Potrivit experților consultați anterior, nu există dispute privind eficacitatea vaccinului — acesta funcționează — ci discuția este una economică: dacă administrarea lui la scară largă în rândul adolescenților şi adulţilor tineri reprezintă o utilizare eficientă a resurselor NHS.

Vaccinul MenB are un cost semnificativ când este achiziţionat în regim privat, în jur de £220 pe doza. În urmă cu peste un deceniu, Comitetul Comun pentru Vaccinare şi Imunizare (Joint Committee on Vaccination and Immunisation, JCVI) a analizat dovezile şi a concluzionat că vaccinul este cost-eficient pentru grupele cu cel mai mare risc — sugari şi copii mici — dar nu pentru adolescenţi şi tineri adulți. Revizuirea solicitată acum va trebui să stabilească dacă calculele economice s-au modificat sau dacă natura acestui val de cazuri fără precedent schimbă raportul beneficiu/cost.

Va schimba această analiză recomandările oficiale?

Decizia finală va depinde de datele pe care le vor analiza consilierii în domeniul vaccinării şi de modul în care noile cifre influenţează modelele matematice folosite pentru a evalua cost-eficienţa. Dacă numărul şi modelul de transmitere al cazurilor, precum şi profilul de risc al tinerilor sugerează un beneficiu mai mare, este posibil ca recomandările să fie revizuite. Până la acea reevaluare, nu există o decizie de extindere a programului de vaccinare la nivel naţional pentru adolescenţi.

Ce spun analizele genetice despre bacterie?

O analiză genetică inițială a bacteriilor implicate în focar s-a încheiat joia trecută şi a arătat că tulpinile sunt similare cu cele care circulă în Marea Britanie încă din 2021. Rezultatul inițial sugerează că vaccinul MenB ar trebui să ofere protecție împotriva acestor tulpini. Totuşi, experţii subliniază necesitatea unor investigaţii genetice mai detaliate. Chiar şi mutații mici pot modifica semnificativ comportamentul unui microb, inclusiv capacitatea sa de a se răspândi sau de a penetra ţesuturile, aşa că se vor efectua studii suplimentare pentru a determina dacă există modificări care ar putea explica viteza şi amploarea acestui focar.

Ce alte factori pot fi responsabili pentru răspândirea rapidă?

Faptul că acest focar s-a dezvoltat atât de repede rămâne puzzling pentru experți. Întrebarea este dacă scala şi viteza evenimentului se explică doar prin particularităţile bacteriei sau dacă factori de mediu şi comportamentali au contribuit. Printre ipotezele puse în discuție se numără:

Comportamente la club: Există mențiuni despre schimbul de ţigarete electronice (vape) într-un club aglomerat. Deşi aceasta reprezintă un comportament nesanitar, nu există dovezi definitive că ar fi fost cauza principală, iar astfel de practici nu sunt neobişnuite într-un context de petrecere.

Impactul lockdown-urilor Covid: S-a sugerat că perioadele de izolare în timpul pandemiei ar fi redus expunerea tinerilor la bacteriile meningococice. În mod obişnuit, până la 25% dintre persoanele din această grupă de vârstă pot purta bacteriile în mod inofensiv în nas sau gât; o expunere mai mică în trecut ar fi însemnat o imunitate colectivă mai redusă, făcându-i mai susceptibili în fața unei întâlniri cu agentul patogen.

Norul de praf saharian: A fost semnalată trecerea unui nor de praf din Sahara peste Europa şi Regatul Unit, cu date care se suprapun cu debutul focarului. Astfel de particule pot irita căile respiratorii, facilitând tranziția bacteriilor dintr-o stare de portaj neinvazivă către invazie. Fenomene similare sunt folosite pentru a explica, în parte, existenţa aşa-numitului „Centru al Meningitei” din Africa subsahariană (Meningitis Belt), unde condițiile atmosferice contribuie la transmitere şi invazivitate.

Este posibil, de asemenea, ca răspunsul să nu aibă o singură cauză, ci să fie rezultatul adunării mai multor factori mici care, împreună, au permis acestui val să crească atât de rapid.

Cât de mult vom mai aștepta pentru a ști dacă e sub control?

Este prematur să spunem când va fi considerat încheiat acest episod. Semnalul așteptat al unei scăderi susținute a noilor cazuri ar veni doar după ce perioada de incubaţie a expunerilor cunoscute va fi depăşită și când eforturile de tratament şi profilaxie vor fi observate în datele epidemiologice. Observația că doar două cazuri noi au fost raportate într-o zi este încurajatoare, dar nu este o garanție că vârful a trecut. Monitorizarea continuă, tratamentul preventiv al contactelor și analiza genomică rămân cruciale în următoarele zile şi săptămâni.

Între timp, autoritățile continuă să comunice riscurile, să ofere antibiotice celor identificați drept contacți apropiați şi să aştepte rezultatele analizelor detaliate care pot oferi răspunsuri despre natura bacteriei implicate. Familia, prietenii şi comunitatea afectată rămân în aşteptarea clarificărilor ştiinţifice şi a eventualelor decizii privind extinderea măsurilor de prevenţie, inclusiv o eventuală revizuire a programului de vaccinare pentru adolescenți.

Pentru informații oficiale și actualizări ale situației, autoritățile de sănătate publică continuă să publice comunicări și recomandări către populație.

Articol BBC: Cinci întrebări care rămân de răspuns despre focarul de meningită