Juriul din Los Angeles: Meta și YouTube considerate neglijente; o tânără primește 6 milioane de dolari pentru că a devenit dependentă de platforme
Un juriu din Los Angeles a găsit Meta și YouTube responsabile de neglijență în cazul unei tinere dependente de platforme și a recomandat 6 milioane de dolari despăgubiri.
Sursa foto: Apnews
Decizie istorică în procesul privind dependența de rețele sociale
Un juriu din Los Angeles a decis că Meta și YouTube au proiectat sau operat platforme care au contribuit semnificativ la răul suferit de o tânără și le-a impus companiilor plata unor despăgubiri. Verdictele pronunțate de jurați au recunoscut neglijența ambelor companii și au stabilit un cuantum total recomandat de despăgubiri în valoare de 6 milioane de dolari: 3 milioane de dolari pentru daune compensate și 3 milioane de dolari ca daune punitive.
Faptele esențiale ale cazului
Pârâții rămași în proces au fost Meta, compania-mamă a Instagram și Facebook, și YouTube, deținut de Google. Plângerea a fost înaintată de o femeie în vârstă de 20 de ani, identificată în documentele instanței prin inițialele KGM, iar în proces avocații ei au folosit numele Kaley. Kaley a depus mărturie că a început să folosească YouTube de la vârsta de 6 ani și Instagram de la 9 ani și că, în copilărie, petrecea timp pe rețele sociale „toată ziua”.
Jurații au deliberat mai mult de 40 de ore înainte de a ajunge la un verdict pe diverse capete de cerere. Ei au stabilit că Meta și YouTube au fost neglijente în proiectarea sau operarea platformelor, că această neglijență a fost un factor substanțial care a cauzat vătămarea reclamantei și că fiecare dintre companii a știut că platformele ar putea fi periculoase pentru minori, dar nu a avertizat în mod adecvat asupra acestor pericole.
Împărțirea responsabilității și cuantumul daunelor
Juriul a decis, de asemenea, că Meta poartă o responsabilitate mai mare pentru vătămarea suferită de Kaley, atribuindu-i 70% din responsabilitate, în timp ce YouTube a fost considerat responsabil pentru 30% din prejudiciu. Această împărțire a fost reflectată și în recomandarea privind daunele punitive: 2,1 milioane de dolari au fost atribuite Meta și 900.000 de dolari YouTube.
Judecătorul urmează să decidă în cele din urmă suma exactă care va fi acordată, deoarece verdictul juriului reprezintă o recomandare în privința daunelor și procedural judecătorul are ultima decizie cu privire la cuantumul final.
Argumentele părților și probele prezentate la proces
Avocații reclamantei, conduși de Mark Lanier, au susținut că anumite caracteristici ale platformelor sunt concepute pentru a „agăța” utilizatorii tineri: fluxuri infinite de conținut care permit consumul continuu, funcții de redare automată (autoplay) și notificări menite să readucă utilizatorul în aplicație. Apărarea a pledat diferit: Meta a susținut că problemele de sănătate mintală ale Kaley nu pot fi puse în mod direct pe seama utilizării rețelelor sociale și a evidențiat dificultățile din cadrul familiei acesteia, precum și faptul că niciunul dintre terapeuții ei nu a identificat în mod explicit rețelele sociale ca fiind cauza principală a problemelor sale mentale.
În replică, reclamanții nu au fost obligați să demonstreze că rețelele sociale au fost singura cauză a suferinței, ci doar că folosirea acestora a fost un „factor substanțial” în producerea prejudiciului. YouTube a argumentat, în plus, că natura sa diferă de cea a unei rețele sociale, prezentând platforma ca un serviciu de streaming asemănător televiziunii; compania a indicat și scăderea consumului de conținut pe platformă pe măsură ce reclamanta a îmbătrânit, argumentând astfel un efect redus în timp. Conform datelor invocate de apărare, în medie Kaley ar fi petrecut aproximativ un minut pe zi urmărind YouTube Shorts de la lansarea funcției în 2020.
Protecția conținutului și limita responsabilității companiilor
Jurații au fost instruiți să nu țină seama de conținutul concret al postărilor și videoclipurilor vizionate de Kaley, deoarece companiile sunt protejate din dreptul american de responsabilitate pentru conținutul publicat de utilizatori în baza Secțiunii 230 din Communications Decency Act din 1996. Astfel, litigiul s-a concentrat pe proiectarea și funcționalitățile platformelor, nu pe materialele postate de terți.
Reacțiile companiilor și perspectivele juridice
Atât Meta, cât și YouTube și-au exprimat dezacordul față de decizia juriului și au anunțat că vor analiza opțiunile legale, inclusiv posibilitatea recursului. Purătorul de cuvânt al Google, Jose Castañeda, a declarat că verdictul nu reflectă realitatea YouTube și a subliniat că platforma este „o platformă de streaming construită responsabil, nu un site de socializare”. Un reprezentant al Meta a afirmat că sănătatea mintală a adolescenților este „profund complexă și nu poate fi legată de o singură aplicație”.
Experți în drept și politici publice au remarcat semnificația hotărârii, dar au avertizat că este doar un pas într-un proces mai amplu. Peter Ormerod, profesor asociat de drept la Villanova University, a numit verdicul „o evoluție semnificativă”, dar a spus că rămâne încă mult de parcurs înainte de a se ajunge la schimbări majore în funcționarea platformelor. El a subliniat că pentru a obține modificări substanțiale, companiile ar trebui să piardă argumentele lor în apel sau ca și alți jurați în procese de tip test-case să confirme aceeași orientare.
Sarah Kreps, profesor și director al Tech Policy Institute de la Universitatea Cornell, a explicat că importanța acestui caz nu derivă neapărat din disputa individuală, ci din rolul său potențial de litmus test pentru numeroase alte procese similare aflate în curs. Ea a atras atenția că există mii de astfel de procese, sute numai în California, și că un verdict favorabil reclamantului într-un caz pilot poate deschide calea pentru alte hotărâri comparabile, analogice cu ceea ce s-a întâmplat în procesele privind tutunul sau opioidele.
Detalii procedurale și context adițional
Procesul din Los Angeles a durat aproximativ o lună în faza prezentării probelor, cu audieri, depuneri de mărturii și prezentări ale dovezilor. Pe parcursul procesului au depus mărturie, printre alții, lideri ai Meta, inclusiv Mark Zuckerberg și Adam Mosseri; CEO-ul YouTube, Neal Mohan, nu a fost însă chemat să depună mărturie. Dintre cei 12 jurați, doar nouă erau necesari pentru a stabili vinovăția pe fiecare capăt de cerere; doi dintre jurați au fost consecvent în dezacord cu majoritatea în privința răspunderii, dar majoritatea a fost de acord pe toate cele șapte capete de acuzare înaintate împotriva fiecărui pârât.
Unul dintre jurați, care a preferat să își păstreze numele parțial confidențial, a declarat reporterilor după pronunțarea verdicteului că mărturia lui Mark Zuckerberg și modul în care „a schimbat-o de mai multe ori” nu i-a „plăcut” și nu le-a „stat bine” membrilor juriului. Această percepție a contribuit la convingerea că practicile companiilor privind proiectarea produselor nu erau pe deplin transparente sau consecvente în explicații.
De asemenea, înainte de deschiderea procesului, TikTok și Snap au ajuns la înțelegeri cu reclamanta și au optat să se retragă din litigiu prin soluționări extrajudiciare. Meta și YouTube au rămas astfel ca pârâți principali în fața juriului din Los Angeles.
Legături cu alte decizii judiciare
Verdictul din acest caz vine la scurt timp după ce un juriu din New Mexico a decis că platformele de socializare dăunează sănătății mintale și siguranței copiilor și a impus o penalitate de 375 de milioane de dolari. Acea hotărâre a ilustrat o schimbare în percepția publică și judiciară cu privire la responsabilitățile companiilor tehnologice în protejarea tinerilor utilizatori. Pentru detalii privind acel proces, materialul comentează implicațiile mai ample pe plan juridic și social, relevând cum astfel de decizii pot conduce la un val de litigii similare care să testeze limitele responsabilității platformelor digitale.
Sursele oficiale și transcrierile examinate în instanță au oferit dovezi despre proiectarea anumitor funcții considerate problematice de reclamanți, inclusiv feeduri infinite și instrumente care facilitează consumul continuu. În același timp, apărările au prezentat funcționalități de siguranță și mecanisme prin care utilizatorii pot monitoriza și regla modul în care folosesc aceste servicii.
Ce urmează în dosar și ce înseamnă verdictul
Urmează etape procedurale: judecătorul va analiza recomandările juriului și va decide sumele finale de acordat; companiile au anunțat deja că vor lua în considerare recursul. De asemenea, acest caz va rămâne monitorizat îndeaproape pentru impactul său asupra celorlalte procese similare aflate în curs.
Indiferent de calea procedurală ulterioară, decizia juriului din Los Angeles marchează un moment important în modul în care sistemul judiciar american abordează responsabilitatea companiilor tehnologice în contextul protecției minorilor. Hotărârea subliniază faptul că jurații pot considera designul și funcționalitățile produselor digitale ca fiind factori relevanți în producerea vătămărilor psihice, chiar și atunci când relația de cauzalitate nu este una de tipul „unic cauzator”.
Rămâne de văzut cum vor evolua apelurile și dacă această decizie va impulsiona acorduri între părți sau schimbări mai largi în practicile platformelor, pe măsură ce alte procese similare sunt declanșate sau soluționate în fața instanțelor din Statele Unite.
Articol bazat pe raportările publicate de Associated Press privind verdictele și declarațiile participanților la proces.