Pregătiți-vă pentru turbulențe — cum un conflict prelungit în Orientul Mijlociu ar putea reshapa zborurile globale

Sursa foto: Bbc

Dintr-o oprire modestă pentru avioane în drumul spre colonii îndepărtate, Dubaiul a devenit în decenii unul dintre pilonii principali ai aviației globale. În 2024, peste 92 de milioane de pasageri au tranzitat aeroportul Dubai International (DXB), iar complexul de hub-uri din Golf a transformat modul în care se călătorește pe distanțe lungi. Această rețea, construită în jurul companiilor Emirates, Etihad și Qatar Airways, a făcut posibil ca un pasager să se deplaseze din Boston în Bali sau din Amsterdam în Antananarivo cu un singur escale și o conveniență greu de egalat.

Dimensiunea și importanța hub-urilor din Golf

DXB este astăzi cel mai aglomerat aeroport din lume pentru pasagerii internaționali, depășind aeroporturi consacrate precum London Heathrow, care a înregistrat sub 83 de milioane de pasageri în aceeași perioadă. Rivalitatea regională nu se limitează la Dubai: Abu Dhabi și Doha, deși mai mici, au gestionat împreună aproximativ 87 de milioane de pasageri. În condiții normale, aceste trei aeroporturi operează peste 3.000 de zboruri zilnice, majoritatea fiind operate de transportatorii locali.

Modelul de succes al regiunii nu se sprijină doar pe dimensiunile aeroporturilor, ci și pe poziția geografică avantajoasă. La o distanță de zbor de trei ore din Golf se află Orientul Mijlociu, subcontinentul indian și aproape China — un bastion de piețe în creștere pe care companiile din Golf au știut să le exploateze. Acest avantaj a făcut posibilă crearea unei rețele extinse care leagă capitale și orașe secundare, facilitând ceea ce analiștii numesc „one-stop flying”.

Modelul care a schimbat regulile jocului

Abordarea adoptată de carrier-ele din Golf combină utilitatea zborurilor directe cu economiile de scară ale modelului hub-and-spoke. În practică, pasagerii sunt aduși cu zboruri lung-curier din numeroase orașe, apoi sunt conectați, în legare strânsă, spre destinații la fel de îndepărtate. Comparativ cu modelul convențional, în care rețelele regionale alimentează hub-urile pentru zboruri lung-curier, sau cu zborurile point-to-point directe între orașe secundare, modelul din Golf a reușit să ofere atât capacitate, cât și opțiuni foarte multe pentru călători.

Investițiile într-o flotă modernă au fost parte din această rețetă de succes. La început, Boeing 777, cu aproximativ 300 de locuri și o autonomie de peste 7.000 de mile nautice, a fost preferat; ulterior, superjumbo-ul Airbus A380 a permis transportul a peste 500 de pasageri spre aeroporturi aglomerate, unde ferestrele de decolare și aterizare sunt limitate. Această „pagină albă” — construirea serviciilor pornind de la zero — a fost descrisă ca secretul competitivității companiilor din Golf.

Haos în sălile de plecare

Modelul, însă, a fost lovit brusc de evenimentele recente din Orientul Mijlociu. După primele lovituri între SUA, Israel și Iran, spațiul aerian din regiune a fost închis pe alocuri, zborurile au fost paralizate, iar numeroase aeronave au rămas la sol. Unele aparate care deja decolaseră au fost nevoite să se întoarcă. Zeci de mii de pasageri au rămas blocați în aeroporturile din Dubai, Abu Dhabi și Doha, mulți dintre ei aflați în regiune doar pentru a face o escală.

Atacurile cu drone și rachete îndreptate, în represalii, spre Emiratele Arabe Unite și Qatar au creat un climat de tensiune și frică pentru cei privați de posibilitatea de a călători. Multe persoane care urmau să ajungă la destinații dincolo de regiune au trebuit să caute alternative, uneori în condiții improvizate. Un exemplu concret este cazul unui călător care zbura din Melbourne spre Veneția via Doha: avionul a fost întors în zbor, iar el a petrecut câteva zile într-un hotel înainte de a porni, în cele din urmă, într-o călătorie terestră de două zile prin deșert până în Oman pentru a prinde un alt zbor.

Companiile Emirates și Etihad au început în scurt timp să opereze servicii limitate pentru a repatria pasagerii, iar Qatar Airways a revenit la zboruri regulate la scurt timp după aceea. Alte companii internaționale au pus la dispoziție zboruri ajutătoare, iar unele guverne, inclusiv cel al Regatului Unit, au închiriat aeronave pentru repatriere. Cu toate acestea, programele rămân sensibile la întreruperi. Analiza firmei Cirium arată că peste 30.000 de curse spre și în regiunea Orientului Mijlociu au fost anulate de la începutul conflictului.

Cum s-a erodat încrederea pasagerilor

Impactul asupra percepției călătorilor este probabil la fel de important ca cel operațional. Chiar și după stabilizarea parțială a situației și reluarea zborurilor, rămâne sentimentul că regiona poate deveni imprevizibilă. Mărturiile celor afectați au circulat pe rețele sociale și în mass-media, amplificând îngrijorările. Un călător aflat în mijlocul haosului a afirmat că, în viitor, va evita să zboare prin hub-urile din Golf, deoarece „nu mai are încredere” că problemele de acolo se vor termina rapid.

Astfel de poziții ale pasagerilor ar putea avea consecințe pe termen lung pentru operatorii din Golf, ale căror afaceri se bazează în mare parte pe traficul de tranzit. Datele arată că, anul trecut, 47% dintre pasagerii DXB erau în tranzit pentru legături, comparativ cu 54% la Abu Dhabi și 74% la Doha, conform firmei de date OAG. Proporția mare a pasagerilor în tranzit este esențială pentru modelul de business al hub-urilor regionale.

De ce tarifele ar putea crește

Pe lângă problemele de programare și încredere, există și riscul unei crize energetice care afectează direct costurile operaționale: aprovizionarea cu combustibil. După ce Iranul a blocat, în practică, Strâmtoarea Hormuz, aprovizionarea cu carburant din rafinăriile din Golf a fost împiedicată. Regiunea furnizează, de obicei, aproximativ jumătate din importurile de carburant pentru avioane ale Europei. Frica de penurie a determinat dublarea prețurilor combustibilului de aviație de la începutul conflictului, iar unele companii aeriene au început deja să reducă frecvența zborurilor.

Pe termen scurt, aceste presiuni vor domina planurile operatorilor și vor conduce, probabil, la majorări de tarife în lunile următoare. Pe termen mediu și lung, însă, întrebarea esențială este dacă modelul din Golf își va recăpăta atractivitatea. Dacă conflictul se prelungește, pasagerii ar putea opta pentru rute alternative prin hub-uri asiatice precum Singapore, Bangkok, Hong Kong sau Tokyo. În acest scenariu, pierderea capacității oferite în mod normal de companiile din Golf ar conduce inevitabil la creșterea tarifelor.

Reacțiile companiilor europene au început deja: British Airways a adăugat mai multe zboruri regulate spre Bangkok și Singapore, iar Lufthansa și Air France KLM au mărit frecvența curselor spre Asia. Totuși, liderii industriei avertizează că acestea nu pot compensa în totalitate capacitatea pierdută. Directorul general al Asociației Internaționale a Transportului Aerian a subliniat că nu există posibilitatea ca operatorii europeni să înlocuiască complet cei circa 9,5% din capacitate pe care o asigurau anterior companiile din Golf.

Îngrijorările privind reputația și revenirea călătorilor

Experții sugerează că, dacă siguranța percepută a regiunii nu va fi restabilită, acest efect va dura. Un specialist în turism estimează că ar putea dura „două-trei ani” pentru ca temerile legate de siguranță să se disipeze complet. Cu toate acestea, un fost director executiv din aviație atrage atenția că industria a trecut prin multe crize — SARS, Covid, evenimente geopolitice — și a demonstrat o capacitate de revenire rapidă. În trecut, modelul hub-urilor din Golf a supraviețuit unor provocări majore și a revenit la profitabilitate în anii recenți.

Totuși, miza nu este doar pentru companii aeriene. Dezvoltarea economică și strategia de diversificare a statelor din Golf, în special a Emiratelor Arabe Unite, s-au bazat pe crearea unor centre de afaceri și turism atractive, stimulând investiţii în sectoare non-petroliere. O scădere prelungită a traficului aerian ar expune aceste economii, iar sectorul turistic ar fi printre cele mai vulnerabile.

Ce urmează pentru hub-urile din Golf?

Viitorul modelului rămâne în discuție. Dacă conflictul se va încheia rapid, mulți analiști cred că hub-urile din Golf vor recupera repede cota de piață pierdută prin oferirea unor tarife competitive. Dacă, însă, perioada de instabilitate se extinde, consecințele ar putea fi profunde, schimbând fluxurile de trafic global pe termen lung.

Rămâne de văzut dacă reputația regiunii va putea fi refăcută suficient de rapid pentru a menține poziția sa centrală în aviația mondială. Până atunci, operatorii, pasagerii și economiile locale se vor adapta la o lume a zborurilor marcată de incertitudine, costuri mai mari și piste alternative care, poate, vor deveni din ce în ce mai frecvent folosite.

Mai multe detalii și analiza completă pot fi consultate în articolul original al BBC: Pregătiți-vă pentru turbulențe.