Parlamentul israelian aprobă bugetul în sesiune nocturnă, permițând guvernului Netanyahu să evite alegerile anticipate

Sursa foto: Apnews

Parlamentul Israelului a adoptat luni bugetul anual într-o sesiune maraton desfășurată peste noapte, asigurând astfel că administrația condusă de premierul Benjamin Netanyahu poate rămâne la putere până în toamnă. Adoptarea planului financiar înaintea termenului-limită din 1 aprilie a evitat declanșarea automată a unor alegeri anticipate, deși premierul își păstrează dreptul de a convoca scrutin anticipat înainte de acea dată.

Votul și atmosfera din sesiune

Bugetul, votat cu 62 de voturi pentru și 55 împotrivă, reprezintă cel mai mare plan financiar din istoria Israelului — 270 de miliarde de dolari. Pentru a proteja siguranța membrilor, dezbaterile s-au desfășurat în auditoriumul clădirii parlamentare, aflat în proximitatea unui adăpost antiaerian, iar discuțiile au fost întrerupte de trei ori de sirene care avertizau despre lansări de rachete dinspre Iran îndreptate spre Ierusalim, potrivit purtătorului de cuvânt al legislativului.

Compoziția bugetului și prioritățile militare

Un element definitoriu al planului aprobat este majorarea cu 20% a alocărilor pentru Ministerul Apărării, reflectând angajamentul autorităților față de războiul în curs cu Iranul. Bugetul ministerului a ajuns la 45 de miliarde de dolari, o creștere considerabilă care a impus reduceri ale sumelor destinate altor ministere. Guvernul a justificat această prioritate prin necesitatea de a răspunde amenințărilor constante, într-un context în care Iranul trage zilnic rachete spre Israel și conflictul cu militanții Hezbollah din Liban se intensifică.

Controverse și critici din opoziție

Opoziția a criticat aspru pachetul financiar, acuzând majorarea finanțărilor pentru comunitățile ultraortodoxe într-un moment în care țara se confruntă cu costuri în creștere generate de războiul cu Iranul și încă se resimte după un conflict de doi ani în Fâșia Gaza. Liderul opoziției, Yair Lapid, a numit ceea ce s-a întâmplat drept „cea mai mare furtună din istoria statului”. De asemenea, fostul prim-ministru Naftali Bennett, care se pregătește să-l înfrunte pe Netanyahu la următoarele alegeri, a scris pe platforma X că „guvernul lăcomiei și al eschivării a comis un jaf nocturn”.

Un motiv special de furie a fost o modificare introdusă în ultimul moment, care alocă 250 de milioane de dolari în plus școlilor ultraortodoxe. Această decizie a generat indignare în rândul partidelor de opoziție, fiind privită ca favorizare a unei comunități criticate pentru refuzul de a-și trimite tinerii bărbați la serviciul militar, în timp ce armata se confruntă cu o nevoie acută de recruți. În Israel, serviciul militar este obligatoriu pentru majoritatea evreilor, ceea ce a amplificat resentimentele în contextul în care comunitatea ultraortodoxă rămâne, în multe cazuri, exceptată de la această obligație.

Reacții din coaliție

Ministrul de Finanțe, reprezentant al aripii de extremă-dreapta, Bezalel Smotrich, a salutat adoptarea bugetului, afirmând că acesta „are grijă de toți cetățenii israelieni, fără excepție”. Susținătorii coaliției au prezentat planul drept o măsură indispensabilă pentru securitatea națională și pentru stabilitatea guvernamentală în fața unor amenințări externe.

Context politic și electoral

Guvernul Netanyahu se află în ultimele luni ale mandatului său de patru ani și este obligat să organizeze alegeri până la sfârșitul lunii octombrie. În Israel guvernele rareori își duc la capăt mandatele, astfel că aprobarea bugetului crește semnificativ șansele ca actuala coaliție să rămână până la termen. Totuși, rezultatele alegerilor viitoare rămân imprevizibile: sondajele recente arată că, deși majoritatea populației susține războiul, popularitatea lui Netanyahu a scăzut după atacul comis de Hamas la 7 octombrie 2023, iar coaliția sa nu pare să beneficieze electoral în mod clar de pe urma conflictului.

Amenințările externe și tensiunile interne pot influența însă evoluția sprijinului public. Amânarea alegerilor până în toamnă ar putea permite guvernului să-și capitalizeze eventuale succese militare sau o atenuare a sirenelor nocturne, dar ar plasa scrutinul foarte aproape de aniversarea atacului din 7 octombrie, eveniment care rămâne un reper politic și emoțional important pentru alegători.

Impact social și măsuri pentru populație

Pe lângă alocările militare majore, decizia are implicații sociale: extensia liniilor directoare de război pentru civili, menite să limiteze adunările mari și să încurajeze populația să rămână în apropierea adăposturilor, a fost prelungită pentru încă o săptămână. Aceasta înseamnă că restricțiile vor cuprinde și prima parte a sărbătorii de Paște, care începe miercuri, afectând practic viața cotidiană și tradițiile publice în această perioadă importantă din calendarul religios și cultural.

Costuri economice și reverberații internaționale

Conflictul în desfășurare a avut deja efecte semnificative asupra economiei: perturbarea fluxului de petrol din Golful Persic a creat tulburări pe piețele globale, iar cheltuielile crescute pentru apărare au forțat guvernul să reducă bugetele altor ministere. Aceste realități complică planificarea financiară pe termen lung și pot alimenta nemulțumiri interne legate de priorități și echitate în alocarea resurselor publice.

Perspective și următorii pași

Adoptarea bugetului stabilește traseul administrativ al guvernului pentru următoarele luni, dar nu anulează complet variabila politică: premierul Netanyahu încă poate decide să convoace alegeri anticipate dacă consideră că circumstanțele îi pot oferi un avantaj. Între timp, tensiunile militare persistente, reacțiile opoziției și impactul economic al conflictelor regionale vor rămâne factori determinanți ai agendei naționale.

Parlamentul și cetățenii vor urmări îndeaproape modul în care resursele alocate vor fi gestionate în perioada următoare, în special cele destinate apărării și cele direcționate către comunitățile ultraortodoxe. Dezbaterile pe tema echilibrului dintre securitate și coeziune socială vor continuă să domine discursul public pe măsură ce Israelul navighează între presiunile interne și amenințările externe.

Mai multe detalii despre vot și contextul politic pot fi consultate în raportarea inițială a agenției de presă care a documentat evenimentul: Articol AP News.