Bahrain diluează o rezoluție a ONU privind Strâmtoarea Hormuz; autorizare doar pentru măsuri defensive

Sursa foto: Apnews

Modificări majore într‑un proiect de rezoluție asupra Strâmtorii Hormuz

Diplomații internaționali au anunțat că Bahrain a redus semnificativ prevederile unui proiect de rezoluție al Organizației Națiunilor Unite care viza redeschiderea Strâmtorii Hormuz, corsetată de blocade și atacuri care au afectat transportul maritim global. Versiunea finală a textului, obținută de presa internațională, permite acțiuni defensive pentru a proteja navigația, dar a eliminat orice referire explicită la capacitatea țărilor de a întreprinde acțiuni ofensive sau militare pentru asigurarea trecerii navelor.

Ce prevede varianta finală a proiectului

Conform ultimei versiuni a propunerii, statele pot recurge la „toate mijloacele defensive necesare și proporționale cu circumstanțele în Strâmtoarea Hormuz și în apele adiacente” pentru a garanta siguranța tranzitului și pentru a descuraja încercările de a pune în pericol navigația internațională. Această autorizație este limitată temporal, fiind valabilă „pentru o perioadă de cel puțin șase luni”.

Textul prevede, de asemenea, că țările care acționează individual sau în cadrul „parteneriatelor navale multinaționale” pot lua astfel de măsuri defensive, cu condiția notificării prealabile a Consiliului de Securitate al ONU. Această limitare urmărește să ofere un mecanism de coordonare și supraveghere politică a intervențiilor menite să protejeze navigația civilă.

Contradicții în Consiliul de Securitate și amânarea votului

Inițial, Bahrain propusese un text mult mai larg, care ar fi permis țărilor „să folosească toate mijloacele necesare” în Strâmtoarea Hormuz, Golful Persic și Golful Oman pentru a asigura libera circulație și a descuraja interferențele cu navigația. Formula „toate mijloacele necesare” este limbajul obișnuit al ONU care poate include acțiuni militare ofensive, iar această posibilitate a stârnit opoziția unor membri permanenți ai Consiliului.

Atât Rusia, cât și China, care dețin drept de veto în Consiliul de Securitate, și-au exprimat dezacordul față de includerea unor astfel de autorizări pentru folosirea forței. De asemenea, Franța și-a exprimat rezerve, ceea ce a determinat revizuirea textului inițial. Datorită acestor divergențe, votul în Consiliul de Securitate, programat inițial pentru vineri — zi în care ONU marchează Vinerea Mare — a fost anulat, iar diplomații au precizat că a devenit probabil ca decizia să fie pusă la vot în ziua de sâmbătă, oferind astfel mai mult timp pentru negocieri în vederea evitării unui veto.

Reacții ale principalilor actori la textul propus

Reprezentanți ai Rusiei și Chinei și-au manifestat nemulțumirea față de versiunea inițială a rezoluției. Ambasadorul rus la ONU, Vassily Nebenzia, a afirmat că propunerea astfel cum era formulată „nu rezolvă puzzle‑ul” și a adăugat că soluția reală constă în încheierea ostilităților. În replică, ambasadorul Chinei, Fu Cong, a calificat autorizarea folosirii forței în forma inițială drept „ilegală și nediscriminatorie” și a avertizat că aceasta „ar conduce inevitabil la o escaladare ulterioară și la consecințe grave”; el a îndemnat Consiliul „să procedeze cu prudență” și să promoveze dialogul și dezescaladarea.

Reprezentantul Franței la ONU, Jérôme Bonnafont, a solicitat și el eforturi pentru reducerea tensiunilor, subliniind necesitatea promovării unor măsuri defensive care să evite orice utilizare largă a forței. După modificările operate în proiectul final, el a lăsat să se înțeleagă că această versiune, axată pe apărarea navigației, ar putea să fie acceptabilă pentru Paris.

Contextul regional și impactul asupra economiei globale

Schimbările suferite de proiectul de rezoluție survin pe fondul unui conflict regional intens care a determinat Iranul să paralizeze traficul maritim prin Strâmtoarea Hormuz. Această strâmtoare este esențială pentru economia energetică mondială:, în mod obișnuit, aproximativ o cincime din petrolul transportat la nivel global tranzitează această rută maritimă. Blocajele și atacurile care au urmat declanșării ostilităților au contribuit la creșterea prețurilor la energie, punând presiune asupra piețelor mondiale.

Propunerea de intervenție defensivă la nivel internațional apare într‑un context în care operațiunile militare și loviturile aeriene continuă în regiune. Președintele Statelor Unite ale Americii a anunțat, într‑o adresă publică, intenția ca America și Israelul să continue bombardamentele asupra Iranului „foarte puternic” pe parcursul următoarelor două‑trei săptămâni, fără a oferi însă un termen clar de încheiere a campaniei. Între timp, Iranul a menținut atacuri de represalii în zonă și controlul asupra trecerii în Strâmtoarea Hormuz a rămas o sursă majoră de îngrijorare pentru operatorii maritimi și pentru guvernele afectate.

Controlul navigației și prevederile privind colaborarea

Textul final subliniază posibilitatea acțiunii atât în mod unilateral, cât și în cadrul unor parteneriate navale multinaționale, dar impune notificarea prealabilă a Consiliului de Securitate pentru orice intervenție defensivă. Prin această condiție, proiectul încearcă să echilibreze nevoia de a proteja navele civile și importanța supravegherii politice a oricăror măsuri militare, reducând la rândul său riscul unor acțiuni necoordonate care ar putea escalada situația.

Limita temporală de „cel puțin șase luni” oferă o fereastră de acțiune care ar putea fi reevaluată în funcție de evoluțiile pe teren și de progresele diplomatice. Această abordare temporară permite părților să consulte Consiliul și să ajusteze mandatul în funcție de necesități și de evoluția situației.

Decizii anterioare ale Consiliului și apelurile la încetarea atacurilor

Pe data de 11 martie, Consiliul de Securitate a adoptat o rezoluție sponsorizată de Bahrain care a condamnat ceea ce a numit „atacurile flagrante” comise de Iran împotriva țărilor din Golf și a cerut Teheranului să înceteze imediat loviturile, care au urmat declanșării ostilităților de către Statele Unite și Israel. Acea rezoluție a fost adoptată cu 13 voturi pentru, în timp ce Rusia și China s‑au abținut. În același text, Consiliul a calificat acțiunile Iranului în Strâmtoarea Hormuz drept o amenințare la adresa păcii și securității internaționale și a cerut încetarea blocării traficului maritim.

Implicarea diplomaților și următorii pași

Negocierile din Consiliul de Securitate evidențiază tensiunile dintre dorința unor state de a proteja rutele comerciale vitale și reticența altor puteri de a autoriza utilizarea forței în mod larg. Amânarea votului și revizuirea textului inițial au oferit diplomaților timp pentru ajustări menite să evite un veto din partea oricărui membru permanent. Deși versiunea finală limitează până la un punct opțiunile militare, rămâne de văzut cum va fi implementată în practică prevederea privind măsurile defensive și care vor fi efectele asupra navlosirii și securității regionale.

În redactarea și difuzarea informațiilor pe acest subiect au contribuit reporterii Edith M. Lederer și Farnoush Amiri, care au relatat despre evoluțiile din Consiliul de Securitate și contextul regional ce a condus la propunerea rezoluției.

Pentru detalii suplimentare și textul propunerii, puteți consulta articolul original al Associated Press: Articol AP – Strâmtoarea Hormuz și votul ONU.