Asociațiile de pacienți solicită intervenție urgentă după scăderea cu 47% a investigațiilor de monitorizare

Sursa foto: Digi24

Noile reguli de decontare, aplicate de la 1 ianuarie 2026, au generat un blocaj în accesul pacienților cronici la investigații paraclinice de înaltă performanță. Organizațiile de pacienți au semnalat o scădere bruscă a numărului acestor investigații și cer Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) clarificări și modificări urgente ale cadrului legal.

Scăderea alarmantă a investigațiilor Monitor M3-M8

Datele colectate de la furnizorii de servicii paraclinice de radiologie și imagistică medicală indică o reducere de aproximativ 47% a numărului total al investigațiilor de tip Monitor M3-M8 în ianuarie 2026, comparativ cu media trimestrului IV al anului 2025. Organizațiile de pacienți atrag atenția că această tendință a apărut imediat după introducerea noilor reguli de decontare, conform cărora sistemul decontează o singură investigație de înaltă performanță sau de medicină nucleară pe an pentru pacienții care beneficiază de bilete de trimitere de tip Monitor M3-M8.

Distribuția scăderilor pe arii patologice

Semnatarii scrisorii deschise punctează că scăderile sunt semnificative în patologiile în care monitorizarea repetată pe parcursul aceluiași an este frecvent necesară:

• -58% pentru monitorizarea bolilor cardiovasculare
• -46% pentru bolile neurologice
• -45% pentru bolile cerebrovasculare

Impactul asupra pacienților: întârzieri, costuri și risc de progresie

Reprezentanții organizațiilor avertizează că limitarea decontării la o singură investigație anuală a produs întârzieri în efectuarea investigațiilor esențiale, ceea ce conduce la monitorizare întârziată și, în multe cazuri, la costuri suportate de pacienți. Situația afectează în mod deosebit pacienții cu afecțiuni cronice care necesită evaluări repetate pentru a urmări evoluția bolii și a adapta tratamentul.

Eduard Pletea, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative (APAN), subliniază importanța timpului în gestionarea unor afecțiuni precum scleroza multiplă: „În scleroza multiplă, timpul contează enorm. România are deja o întârziere medie de diagnostic de aproximativ 3,5 ani, iar dacă și monitorizarea ajunge să fie întârziată, riscul de progresie și complicații crește. Vorbim despre oameni tineri, între 20 și 40 de ani, activi profesional și familial, pentru care accesul rapid la investigații poate face diferența dintre autonomie și dizabilitate.”

Confuzie și aplicare neunitară a noilor reguli

Pe lângă efectele directe asupra volumului de investigații, semnatarii scrisorii atrag atenția asupra lipsei unor clarificări unitare privind modul de aplicare a noilor reguli. În absența unor instrucțiuni clare din partea autorităților, furnizorii au început să aplice reguli diferite, ceea ce a generat situații în care pacienții sunt trimiși să refacă bilete de trimitere, li se cere să semneze declarații pe propria răspundere sau li se refuză pur și simplu accesul la investigații.

Organizațiile notează, de asemenea, o limitare tehnică: Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate nu oferă o metodă simplă pentru ca furnizorii să verifice dacă un pacient a beneficiat deja, în același an, de o investigație de înaltă performanță decontată. Această lipsă de transparență administrativă complică aplicarea corectă a noilor prevederi și amplifică inechitățile în acces.

Cereri clare către Ministerul Sănătății și CNAS

Într-o scrisoare deschisă adresată Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, organizațiile de pacienți au formulat o serie de solicitări punctuale, menite să corecteze imediat blocajele generate de modificările legislative:

• revizuirea urgentă a cadrului legal aplicabil investigațiilor de tip Monitor M3-M8
• posibilitatea decontării distincte a tuturor investigațiilor recomandate pe același bilet de trimitere
• exceptarea de la această limitare a pacienților pentru care monitorizarea repetată este esențială
• clarificarea imediată și unitară a modului de aplicare a legislației pentru toți furnizorii
• asigurarea unui acces real, predictibil și echitabil la investigațiile de monitorizare

Cine a semnat scrisoarea și cine susține demersul

Inițiativa aparține Asociației Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative (APAN), iar scrisoarea deschisă este semnată de președinții mai multor organizații de pacienți. Listele de semnatari și susținători includ:

• Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative (APAN)
• Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA)
• Asociația Pacienților cu Afecțiuni Hepatice (APAH-RO)
• Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID)
• Asociația Sănătate pentru Comunitate
• Asociația Copiilor și Tinerilor Diabetici Mureș (ASCOTID)
• Asociația Învingătorii Sclerozei Multiple (AISM)

Demersul public este susținut și de două organisme mai largi de reprezentare a pacienților:

• Alianța Națională pentru Boli Rare (ANBRaRo)
• Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC)

Context legislativ și efecte imediate

Modificarea aplicată din 1 ianuarie 2026 prevede decontarea unei singure investigații de înaltă performanță sau de medicină nucleară pe an pentru biletele de trimitere Monitor M3-M8. Organizațiile susțin că această limitare, deși poate urmări raționalizarea cheltuielilor, nu a fost însoțită de mecanisme operaționale clare sau excepții pentru afecțiuni care, din punct de vedere medical, necesită reevaluări frecvente.

Ca urmare, prima lună de aplicare — ianuarie 2026 — a înregistrat deja o scădere abruptă a numărului investigațiilor, iar cele mai afectate domenii sunt cardiologia, neurologia și patologia cerebrovasculară. Aceste date provin din centralizarea informațiilor furnizate de furnizorii de servicii de radiologie și imagistică medicală, semnalată de organizațiile de pacienți.

Probleme administrative care amplifică efectele

Furnizorii se confruntă cu dificultăți în aplicarea uniformă a noilor reguli. În practică, lipsa unor clarificări a condus la o varietate de proceduri adoptate la nivelul cabinetelor și clinicilor: unii refuză efectuarea investigațiilor suplimentare, alții cer refacerea biletelor de trimitere, iar alții solicită pacienților să semneze declarații pe proprie răspundere pentru a justifica efectuarea unor investigații mai frecvente.

Aceste practici, pe lângă generarea unui inconsistențe în acces, determină și costuri suplimentare pentru pacienți, care ajung să plătească din buzunar pentru investigații ce, până la modificare, ar fi trebuit decontate prin intermediul sistemului public.

Solicitarea de intervenție rapidă

Prin scrisoarea deschisă, organizațiile de pacienți cer intrarea în dialog urgent cu Ministerul Sănătății și CNAS, astfel încât să fie găsite soluții care să restabilească accesul predictibil la investigațiile de monitorizare. Printre pașii sugerați se numără clarificarea modului de aplicare a prevederilor pentru toți furnizorii, stabilirea unor excepții pentru pacienții care au nevoie de monitorizare repetată și ajustarea cadrului legal pentru a permite decontarea investigațiilor recomandate pe același bilet de trimitere.

Reprezentanții organizațiilor subliniază caracterul urgent al intervenției: schimbările legislative au efect imediat asupra calității vieții și a prognosticului unor pacienți cronici, iar întârzierile în monitorare pot transforma situații tratabile în complicații serioase, cu impact socio-economic pe termen lung.

Unde se pot găsi informații suplimentare

Pentru detalii privind contextul public al acestei inițiative puteți consulta textul scrisorii deschise și comunicatul asociațiilor. Unul dintre punctele de referință este articolul publicat în care se prezintă datele colectate și solicitările organizațiilor. Textul integral al articolului de unde provin aceste informații este disponibil aici: Asociațiile de pacienți cer intervenția Ministerului Sănătății și CNAS după scăderea cu 47% a investigațiilor de monitorizare.

Semnalul lansat de organizațiile de pacienți deschide o discuție care implică atât modificarea cadrului legal, cât și adaptarea instrumentelor administrative și informatice ale sistemului de asigurări de sănătate, pentru a garanta un acces echitabil și previzibil la investigațiile de monitorizare de care depind diagnosticul și tratamentul corect al pacienților cronici.