Colecția Aadam Jacobs: Peste 10.000 de concerte în arhiva digitală a Internet Archive

Sursa foto: Apnews

Un fan a început cu o dictafon și a ajuns protectorul unei epoci muzicale

Pe 8 iulie 1989, un tânăr fan pe nume Aadam Jacobs a intrat la un club mic din Chicago cu o înregistrare compactă Sony în buzunar și a surprins un moment care avea să capete valoare istorică. La acel concert de debut al unei formații din Washington, Kurt Cobain i-a salutat pe cei din public: „Salut, suntem Nirvana. Suntem din Seattle.” Următorul riff a lansat piesa „School”, iar Jacobs a consemnat acel spectacol pe bandă, capturând forma brută și intensă a trupei cu peste doi ani înainte ca albumul „Nevermind” să le aducă celebritatea mondială.

Aceasta a fost doar una dintre zecile de mii de înregistrări pe care Jacobs le-a realizat de-a lungul a patru decenii în Chicago și în alte orașe. În total, el a înregistrat mai mult de 10.000 de concerte, folosind de-a lungul timpului echipamente din ce în ce mai performante: de la un dispozitiv tip Dictaphone împrumutat de la bunica, la un Sony Walkman, apoi la console portabile și, ulterior, la casete digitale (DAT) și înregistrătoare digitale cu memorie solidă.

Voluntari din SUA și Europa duc colecția în era digitală

Recent, un grup de voluntari dedicați din Statele Unite și Europa a început un efort sistematic de catalogare, digitalizare și încărcare a înregistrărilor în depozitul online fără scop lucrativ Internet Archive. Proiectul, denumit Colecția Aadam Jacobs, oferă un adevărat tezaur pentru iubitorii de muzică, în special pentru fanii scenei indie și punk din anii 1980 până la începutul anilor 2000, perioadă în care acele curente au înflorit și au intrat în mainstream.

Colectarea conține interpretări timpurii ale unor artişti alternativi şi experimentali care ulterior au devenit nume mari, printre care se numără R.E.M., The Cure, The Pixies, The Replacements, Depeche Mode, Stereolab, Sonic Youth şi Björk. De asemenea, include o serie de înregistrări din hip-hop, precum un concert din 1988 al pionierilor Boogie Down Productions, dar şi concerte rare ale formaţiilor jam-band, precum un spectacol din 1990 al trupei Phish care până atunci nu circulase public.

Materialele sunt puse la dispoziţie pentru ascultare în flux şi descărcare gratuită pe Internet Archive, odată ce voluntarii le procesează şi le încarcă. Colectivul deja a publicat înregistrarea acelui prim concert cu Nirvana, cu sunetul curățat din banda inițială a lui Jacobs.

Procesul de digitizare: cutii cu benzi, tehnică veche și o echipă dispersată

O dată pe lună, Brian Emerick face drumul din suburbii până la locuinţa lui Jacobs din Chicago pentru a ridica 10–20 de cutii, fiecare plină cu 50–100 de benzi. Sarcina lui este să transfere, în timp real, înregistrările analogice în fișiere digitale ce pot fi apoi trimise altor voluntari care se ocupă de mixaj, masterizare şi metadate.

Emerick a amenajat o cameră dedicată complet echipamentelor învechite: deck-uri de casetă şi DAT, multe dintre ele găsite defecte şi „reamenajate” de el pentru a funcţiona din nou. „Multe dintre aparatele pe care le găsesc sunt stricate. Sunt aruncate. Aşa că am învăţat să le repar, să le pun în funcţiune,” spune Emerick. În prezent, el are aproximativ 10 deck-uri de casetă funcţionale pe care le rulează simultan.

De la sfârşitul lui 2024, Emerick estimează că a digitalizat cel puţin 5.500 de benzi şi crede că vor mai fi necesari câţiva ani pentru a finaliza proiectul. Fișierele digitale sunt apoi preluate de aproximativ o duzină de ingineri-voluntari din SUA, Regatul Unit şi Germania, care le curatează audio şi completează metadatele.

Calitatea sunetului și problemele identificării pieselor

Mulţi dintre voluntari se declară surprinşi de fidelitatea audio a benzilor, dat fiind echipamentul uneori primitiv folosit la înregistrare. Neil deMause, din Brooklyn, spune că îl impresionează constant calitatea înregistrărilor, în special având în vedere că Jacobs a folosit microfoane „ciudate de la RadioShack” sau alte instrumente modeste la început. După primii ani, Jacobs a „reglat” foarte bine modul de captare, astfel încât unele înregistrări de pe casete proaste din anii ’90 sună incredibil de bine.

Unul dintre cele mai dificile aspecte ale muncii voluntarilor este identificarea titlurilor melodiilor. Jacobs a păstrat, ocazional, note utile, dar în multe cazuri echipa petrece zile discutând, căutând şi contactând chiar artiştii pentru a se asigura că setlisturile sunt documentate corect.

Reacţia artiştilor şi chestiuni de copyright

Jacobs afirmă că majoritatea artiştilor pe care i-a înregistrat sunt mulţumiţi că munca lor este păstrată. El este dispus să elimine înregistrări la cerere, dar până în prezent doar una sau două solicitări de acest tip au fost primite. Internet Archive a refuzat să comenteze pentru acest reportaj.

Din punct de vedere legal, David Nimmer, avocat specializat în drepturi de autor şi profesor la Universitatea California, Los Angeles, explică că, în baza legilor antifraudă privind bootleg-urile, artiştii deţin tehnic drepturile asupra compoziţiilor şi înregistrărilor live. Totuşi, deoarece nici Jacobs şi nici arhiva nu obţin profit din această activitate, riscul apariţiei unor procese pare redus.

Există exemple fericite de colaborare: trupa The Replacements a fost atât de mulţumită de o înregistrare a unui concert din 1986 realizat de Jacobs, încât a amestecat porţiuni din banda sa cu o înregistrare de la mixer şi a lansat materialul în 2023 ca parte a unei colecţii în cutie produsă de Bob Mehr.

De la pasionat la instituţie culturală

Jacobs nu se identifică neapărat drept un arhivist obsesiv; el spune că este pur şi simplu un fan al muzicii. A început prin a înregistra melodii de la radio, iar apoi a aflat de la o persoană că poţi ascunde un reportofon la concerte şi înregistra spectacolele. Adevăratul impuls a venit din dorinţa de a documenta ceea ce urmărea deja să vadă: dacă mergea la câteva concerte pe săptămână, de ce să nu le şi păstreze?

La început, unii patroni de cluburi încercau să-l oprească, însă, în timp, au acceptat prezenţa „tipului cu bandă” şi mulţi au început să-l lase să intre gratuit. Bob Mehr, autor și jurnalist care a scris despre Jacobs în 2004 pentru Chicago Reader, îl descrie ca pe una dintre instituţiile culturale ale oraşului: „E un personaj. Cred că trebuie să fii, ca să faci ceea ce face el. Dar a dovedit în timp că intenţiile sale sunt cu adevărat pure.”

Un film documentar realizat de Katlin Schneider în 2023 a adus atenţie asupra colecţiei, iar după difuzare un voluntar de la Internet Archive a contactat-o pe Jacobs pentru a propune păstrarea materialelor înainte ca benzile să se deterioreze ireversibil. Jacobs a acceptat, conştient că multe casete se degradau şi necesitau digitalizare de urgenţă.

Un depozit al memoriei muzicale şi o moştenire accesibilă

Pe lângă numele mari, colecţia conţine sute de seturi ale unor artişti mai puţin cunoscuţi, care ar putea rămâne anonimi pentru majoritatea ascultătorilor. Pentru pasionaţii de muzică, accesul la aceste înregistrări înseamnă o fereastră către concerte care altfel s-ar fi pierdut în timp.

Jacobs a încetat să înregistreze în ultimii ani, din cauza unor probleme de sănătate care i-au redus dorinţa de a ieși la concerte, dar continuă să se bucure de spectacolele capturate de alții, acum că majoritatea oamenilor pot filma cu telefoanele mobile. „De când toată lumea are un telefon, oricine poate înregistra un concert,” spune el.

Colectarea şi salvarea acestor documente audio rămâne însă o muncă de echipă, făcută din pasiune, timp şi răbdare: cutii umplute cu benzi, camere pline de echipamente vechi readuse la viaţă, ore de transfer în timp real şi voluntari care curăţă sunetul şi verifică metadatele. Tot acest efort transformă materialul brut adunat de un singur fan într-o arhivă publică ce poate fi explorată de noi generaţii de ascultători.

Colecția poate fi consultată pe Internet Archive, unde înregistrările urcate de voluntari sunt disponibile pentru streaming și descărcare gratuită: Colecția Aadam Jacobs pe Internet Archive. Articolul care descrie proiectul a fost publicat pe platforma AP News: Volunteers turn a fan’s recordings of 10,000 concerts into an online treasure trove.