Atac de panică sau infarct? Semnele cheie care te pot ajuta să le deosebești
Durerea în piept poate semnala atac de panică sau infarct; diferențele cheie, riscurile la femei și când este nevoie de urgență medicală.
Sursa foto: Adevărul
Confuzia care poate costa viața
Durerea în piept, palpitațiile, senzația de lipsă de aer și o teamă intensă pot fi manifestări comune atât într-un atac de panică, cât și în cazul unui infarct. Deși cele două afecțiuni au cauze și implicații foarte diferite, asemănarea simptomelor determină adesea confuzie, iar aceasta poate avea consecințe grave, mai ales când vorbim despre infarct. Specialiștii atrag atenția că diferențierea nu este întotdeauna simplă fără investigații medicale, iar recunoașterea semnelor esențiale poate face diferența între viață și moarte.
Cât de frecvent apare confuzia?
Un procent semnificativ de persoane care ajung la camera de urgență convinse că suferă un infarct sunt diagnosticate, în realitate, cu un atac sever de panică. Aproximativ un sfert dintre cei care solicită asistență medicală pentru simptome de infarct prezintă, de fapt, un atac de panică. În sens invers, există multe situații în care infarctul, în special la femei, este confundat cu anxietatea, ceea ce poate întârzia intervenția și crește riscul de deces.
Cum se manifestă atacul de panică
Atacul de panică apare, de regulă, brusc și este declanșat de stres sau frică. Reacția este intensă și are caracter temporar, dar foarte supărător. Printre semnele tipice se numără:
- durere în piept, ascuțită și localizată
- transpirații reci
- tremur al membrelor
- senzație de sufocare
- amețeală
- bătăi rapide ale inimii
Chiar dacă senzațiile sunt intense și pot părea copleșitoare, un atac de panică nu este letal. Psihologii recomandă abordări psihoterapeutice, în special terapia cognitiv-comportamentală, ca tratament de bază. În timpul unui episod, acceptarea stării și conștientizarea faptului că nu reprezintă o amenințare mortală sunt strategii eficiente pentru a reduce intensitatea atacului.
Cum se manifestă infarctul
În cazul unui infarct, simptomele sunt legate de o problemă reală a inimii, cauzată de blocarea fluxului de sânge. Durerea asociată infarctului are un caracter diferit de cea din atacul de panică: este adesea percepută ca o presiune puternică, descrisă frecvent prin imaginea „un elefant așezat pe piept”. Această senzație poate radia către alte zone ale corpului, ceea ce semnalează o localizare cardiacă mai extinsă.
Printre manifestările tipice ale unui infarct se regăsesc:
- presiune puternică în piept, persistentă
- iradiere a durerii către spate, maxilar sau brațe
- dificultăți de respirație
- transpirații abundente
- greață
- stare de slăbiciune
- durere persistentă sau cu valuri
Un infarct poate fi precedat de semne subtile, cum ar fi oboseală neobișnuită sau probleme digestive care pot părea, la prima vedere, inofensive. Totodată, infarctul este o urgență medicală majoră care necesită intervenție imediată.
De ce seamănă atât de mult cele două afecțiuni?
Răspunsul constă în reacția fiziologică comună declanșată în ambele situații: eliberarea de adrenalină. În atacul de panică, această reacție este generată de o amenințare percepută psihologic; corpul reacționează ca și cum ar exista un pericol iminent, declanșând simptome intense, dar fără o cauză cardiacă. În schimb, în infarct, eliberarea de substanțe și răspunsul organismului sunt determinate de o problemă reală la nivelul inimii, prin reducerea fluxului sanguin. Această similitudine în mecanismele acute explică de ce simptomele pot fi aproape identice și de ce diagnosticul clinic necesită investigații suplimentare pentru a fi confirmat sau exclus.
Deosebirile importante pe care trebuie să le cunoști
Există câteva indicii care pot orienta, dar niciuna dintre ele nu este definitivă fără evaluare medicală. Durata, caracterul durerii, iradierea acesteia și asocierea cu alte simptome pot oferi indicii: durerea ascuțită și de scurtă durată tinde să aparțină mai degrabă atacului de panică, în timp ce presiunea persistentă, care radiază către alte regiuni, ridică suspiciunea de infarct. Totuși, doar investigații precum electrocardiograma și analizele de sânge pot stabili cu certitudine diagnosticul.
Femeile și riscul de diagnostic greșit
Un aspect esențial evidențiat de specialiști este că femeile prezintă adesea simptome atipice în cazul infarctului. Semne precum greața, oboseala extremă, durerile de umeri sau amețelile pot fi primele manifestări, iar durerea clasică în piept poate lipsi. Statisticile arată că aproximativ 42% dintre femeile care suferă un infarct nu raportează durere în piept, ceea ce duce frecvent la diagnostic greșit și la întârzieri în acordarea tratamentului. Din această cauză, orice durere nouă în piept, sau o durere diferită de cele avute anterior, trebuie tratată ca o urgență și evaluată prompt de personal medical.
Anxietatea ca factor de risc cardiovascular
Pe lângă faptul că poate imita simptomele infarctului, anxietatea constituie și un factor de risc pentru bolile cardiovasculare. Cercetările citate de specialiști indică o corelație între nivelurile ridicate de anxietate și incidența afecțiunilor coronariene. Gestionarea anxietății are astfel efecte benefice atât asupra sănătății mintale, cât și asupra inimii.
Ce putem face pentru prevenție și gestionare
Abordările recomandate pentru reducerea riscului și pentru controlul atacurilor de panică includ intervenții psihoterapeutice și schimbări ale stilului de viață. Terapia cognitiv-comportamentală este indicată ca tratament de bază pentru atacurile de panică. În situațiile acute, acceptarea stării și conștientizarea că simptomele, deși intense, nu pun viața în pericol, se numără printre tehnicile eficiente.
Pe planul prevenției cardiace, specialiștii subliniază importanța exercițiilor fizice și a unei alimentații echilibrate. Dieta recomandată pentru sănătatea inimii include legume, fructe, pește și grăsimi sănătoase, alimente care contribuie la reducerea risculului de boli coronariene. Aceste măsuri nu elimină necesitatea consultului medical atunci când apar simptome acute, dar pot diminua riscul pe termen lung.
Când să suni la urgență
Orice durere în piept apărută pentru prima dată, sau care este diferită față de experiențele anterioare, trebuie considerată urgență medicală. Dat fiind că atacurile de panică și infarctul pot debuta cu simptome similare, cel mai sigur pas este evaluarea rapidă de către servicii de urgență pentru a exclude o problemă cardiacă acută. Intervenția medicală promptă în cazul unui infarct este esențială pentru salvarea vieții și reducerea complicațiilor.
Resurse
Mai multe detalii despre diferențele dintre atacul de panică și infarct pot fi găsite în materialele publicate de presă și în recomandările specialiștilor. Pentru informații suplimentare, articolul integral este disponibil pe Adevărul.