Cel mai amplu studiu asupra tratamentelor pentru ADHD evidențiază ce funcționează și unde lipsește dovezile

Sursa foto: Imagine generată AI iAceastă imagine a fost generată automat de AI pe baza rezumatului articolului și nu reprezintă un moment real fotografiat.

O analiză vastă, considerată cea mai extinsă evaluare a tratamentelor pentru tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) realizată până în prezent, oferă clarificări importante după ani de mesaje contradictorii și speranțe exagerate. Cercetarea, bazată pe peste 200 de meta-analize, concluzionează că medicamentele rămân opțiunea cu cele mai solide dovezi pentru copii și adulți, iar terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este susținută în mod ferm pentru adulți. În același timp, lucrarea scoate în evidență un gol major: cea mai convingătoare evidență se referă în general la efecte pe termen scurt, în timp ce tratamentele pe termen lung sunt frecvent utilizate în practică.

Ce au analizat cercetătorii și cine a condus studiul

O echipă internațională de oameni de știință, coordonată de Université Paris Nanterre (Franța), Institut Robert-Debré du Cerveau de l’Enfant (Franța) și University of Southampton (Regatul Unit), a examinat peste 200 de meta-analize care acoperă o gamă largă de intervenții, populații de pacienți și rezultate clinice. Rezultatele studiului au fost publicate în revista The BMJ și propun, pe lângă sinteza dovezilor, și un instrument public interactiv pentru a sprijini deciziile partajate între persoanele cu ADHD și profesioniștii din sănătate.

Principalele concluzii: medicamentele și CBT

Analiza sugerează că, din punctul de vedere al calității dovezilor provenite din trialuri clinice pe termen scurt, medicamentele sunt în continuare cea mai fiabilă opțiune terapeutică atât pentru copii, cât și pentru adulți. Pentru copiii și adolescenții incluși în revizuire, echipa a identificat un sprijin puternic pentru cinci medicamente. Pentru adulți, două medicamente au demonstrat eficacitate, iar terapia cognitiv-comportamentală a arătat, de asemenea, rezultate pozitive și este susținută de dovezi relativ solide.

Autorii subliniază însă că toate aceste rezultate sunt în mare parte limitate la efecte pe termen scurt, în contextele în care numeroși pacienți primesc tratamente pe perioade mult mai lungi. Această discrepanță între durata dovezilor disponibile și practica clinică curentă este punctată ca fiind una dintre problemele majore evidențiate de revizuire.

Intervenții cu potențial, dar cu dovezi limitate

Pe lângă medicamente și CBT, lucrarea a evaluat și alte intervenții frecvent menționate în discuțiile publice și în cercetare, cum ar fi acupunctura, mindfulness și exercițiile fizice. Pentru aceste abordări au fost identificate unele semne de beneficiu, dar studiile care le susțin tind să fie de calitate mai scăzută, cu grupuri mici de participanți și un risc mai mare de părtinire. Limitările metodologice au afectat, de asemenea, cercetările privind terapia cognitiv-comportamentală la copii și adolescenți, precum și studiile care urmăresc efectele mindfulness la adulți pe perioade extinse.

Un aspect notabil este că practica mindfulness a fost singura intervenție care a arătat beneficii mari la urmăriri pe termen lung, dar baza de dovezi rămâne îngustă, ceea ce impune prudență în interpretare și necesitatea unor studii robuste care să confirme aceste rezultate.

Un instrument online pentru decizii comune

Pentru a transforma constatările din literatură în informații accesibile și utile pentru pacienți, familiile lor și profesioniștii din sănătate, autorii studiului au dezvoltat o platformă publică interactivă. Platforma explică în mod clar cât de bine este susținută fiecare intervenție de dovezi, pe baza sintezei realizate în revizuire. Scopul acestui instrument este de a facilita procesele de decizie partajată și de a reduce confuzia generată de informații contradictorii.

Site-ul platformei poate fi consultat la ebiadhd-database.org, iar autorii îl descriu ca fiind primul instrument de acest tip creat pe baza unei sinteze atât de riguroase a dovezilor disponibile.

Citate traduse din conducătorii echipei

Profesorul Samuele Cortese, NIHR Research Professor la University of Southampton și autorul principal senior al studiului, explică motivația din spatele inițiativei: „Știm că persoanele cu ADHD și familiile lor sunt adesea copleșite de mesaje contradictorii despre ce tratamente funcționează. Considerăm că acest studiu și site-ul însoțitor oferă cea mai autoritară, bazată pe dovezi și accesibilă îndrumare disponibilă în prezent.”

Dr. Corentin Gosling, Associate Professor la Paris Nanterre University și primul autor al studiului, a subliniat consecințele practice ale dezinformării: „Listele lungi de așteptare pentru serviciile de sănătate mintală reprezintă o problemă majoră. Informațiile incorecte despre tratamente pot îngreuna și mai mult parcursul oamenilor, făcându-i să piardă timp și bani pe abordări care nu sunt susținute de dovezi. În schimb, luarea în considerare a tuturor opțiunilor de tratament într-un proces de luare a deciziilor partajate, utilizând aplicația web pe care am dezvoltat-o, poate împuternici persoanele cu ADHD, îmbunătățind aderența la tratament, rezultatele și experiența generală a pacientului.”

Implicații pentru ghidurile clinice și practica medicală

Autorii notează că concluziile revizuirii se aliniază în mare măsură cu recomandările existente în ghidurile clinice internaționale, confirmând multe dintre acestea și, în același timp, adăugând acces facil la dovezi de înaltă calitate pentru intervenții adesea neincluse în ghiduri. Echipa speră că inițiativa va influența practica clinică și politica în mod similar cu un proiect anterior al acelorași autori, ebiact-database.com, care s-a concentrat pe tratamente bazate pe dovezi pentru autism.

Revizuirea oferă astfel instrumente și informații care pot simplifica discuțiile dintre clinician și pacient, sprijinind decizii informate în contextul unei practici clinice în care timpul și resursele pot fi limitate.

Limitările dovezilor și direcțiile viitoare

Deși sinteza este mai amplă decât orice analiză precedentă, include limitări inerente: o mare parte din literatura evaluată se bazează pe trialuri pe termen scurt, iar calitatea metodologică variază considerabil între intervenții. Studiile cu grupuri mici de participanți și riscuri crescute de părtinire reduc încrederea în concluziile referitoare la anumite terapii alternative sau complementare.

Autorii subliniază necesitatea unor studii mai bine concepute, cu eșantioane mai mari și urmăriri pe termen lung, pentru a evalua sustenabilitatea efectelor și posibilele efecte adverse ale intervențiilor pe termen prelungit. Până la apariția unor astfel de date, recomandările practice rămân ancorate în dovezile solide de scurtă durată pentru medicamente și în dovezile relativ bune pentru CBT la adulți.

Finanțare, publicare și referință științifică

Studiul a fost susținut prin finanțare publică, supusă evaluării colegiale, din partea Agence Nationale de la Recherche (France), programul France 2030 (France) și National Institute for Health and Care Research (UK). Rezultatele au fost publicate în The BMJ sub titlul „Benefits and harms of ADHD interventions: umbrella review and platform for shared decision making”.

Referință jurnal

Corentin J Gosling, Miguel Garcia-Argibay, Michele De Prisco, Gonzalo Arrondo, Anaël Ayrolles, Stéphanie Antoun, Serge Caparos, Ana Catalán, Pierre Ellul, Maja Dobrosavljevic, Luis C Farhat, Giovanna Fico, Luis Eudave, Annabeth P Groenman, Mikkel Højlund, Lucie Jurek, Mikail Nourredine, Vincenzo Oliva, Valeria Parlatini, Constantina Psyllou, Gonzalo Salazar-de-Pablo, Anneka Tomlinson, Samuel J Westwood, Andrea Cipriani, Christoph U Correll, Dong Keon Yon, Henrik Larsson, Edoardo G Ostinelli, Jae Il Shin, Paolo Fusar-Poli, John P A Ioannidis, Joaquim Radua, Marco Solmi, Richard Delorme, Samuele Cortese. Benefits and harms of ADHD interventions: umbrella review and platform for shared decision making. BMJ, 2025; 391: e085875 DOI: 10.1136/bmj-2025-085875

Impactul pentru pacienți și profesioniști

Pe plan practic, această sinteză amplă și instrumentul interactiv atașat pot schimba felul în care sunt abordate opțiunile terapeutice pentru ADHD: oferind clarețea necesară pentru a evita cheltuielile și pierderea de timp pe intervenții slab susținute, facilitând alegerea tratamentelor cu dovezi solide și încurajând o comunicare mai bună între pacient, familie și clinician. Într-un context în care resursele pentru sănătate mintală sunt uneori insuficiente și timpii de așteptare sunt lungi, accesul la informații sintetizate și verificate poate îmbunătăți experiența și rezultatele tratamentului.

În final, cercetarea subliniază atât progresele importante în înțelegerea și evaluarea tratamentelor pentru ADHD, cât și nevoia urgentă de investiții în cercetare care să verifice durabilitatea și siguranța intervențiilor pe termen lung. Până atunci, medicamentele și CBT rămân coloana vertebrală a intervențiilor susținute de dovezi pe termen scurt, iar instrumentele publice precum platforma dezvoltată de autori oferă un sprijin practic pentru decizii informate.

Studiul complet și instrumentul online pot fi consultate prin Evidence-Based Interventions for ADHD și prin articolul publicat în The BMJ disponibil la DOI 10.1136/bmj-2025-085875.