Influențatorii wellness câștigă încrederea — dar sfaturile lor nu sunt întotdeauna cel mai bun remediu

Sursa foto: Imagine generată AI iAceastă imagine a fost generată automat de AI pe baza rezumatului articolului și nu reprezintă un moment real fotografiat.

Când serviciile medicale primare devin greu accesibile și întâlnirea cu un medic de familie competent capătă rareori întindere în timp, mulți oameni se orientează spre surse alternative. Videoclipurile scurte, accesibile și adesea emoționante ale influențatorilor de wellness au umplut golul informativ: ele promit longevitate, fericire, piele strălucitoare, performanță fizică și un sistem imunitar puternic — toate parțial sau total prezentate ca fiind ușor de obținut prin ritualuri, diete sau suplimente.

Un deficit de acces și încredere în asistența medicală

Problemele structurale din sistemele de sănătate explică parțial această întoarcere către conținutul online. Un raport din 2023 al National Association of Community Health Centers și American Academy of Family Physicians arată că peste 100 de milioane de americani, aproximativ o treime din populație, se confruntă cu bariere în accesul la îngrijirea primară; cifra aproape s-a dublat începând din 2014. În plus, medicina de familie se află printre specialitățile cel mai prost plătite, ceea ce descurajează studenții la medicină să o aleagă și creează un deficit de medici de familie disponibili.

Aceste dificultăți lovesc mai puternic femeile și comunitățile BIPOC, în special femeile negre, care raportează frecvent experiențe de «medical gaslighting» — atunci când simptomele lor sunt minimizate sau invalidate — și care devin astfel mai reticente să aibă încredere în profesioniștii din sănătate.

Încrederea în instituții în scădere

Încrederea în «expertiza instituționalizată» s-a erosat de decenii, contribuind la scepticismul public față de motivațiile financiare sau politice ale instituțiilor științifice și medicale. Această neîncredere s-a consolidat în timpul pandemiei COVID-19: datele Pew Research indică o scădere cu 14% a încrederii în oamenii de știință între aprilie 2020 și toamna anului 2023.

Ce oferă influențatorii și de ce sunt convingători

Platformele video precum TikTok, YouTube, Facebook și Instagram abundă în conținut de wellness. Industria wellness-ului este o economie uriașă, care cuprinde bunăstare mentală, nutriție, activitate fizică, turism de wellness, pierdere în greutate, medicină alternativă, îngrijire personală și frumusețe. În acest context, creatoriivariază de la profesioniști medicali acreditați care pot avea sponsorizări corporative, până la persoane fără pregătire medicală care acceptă cadouri sau reclame pentru produsele pe care le promovează — ori chiar își promovează propriile produse înaintea sănătății publicului.

Influențatorii de wellness reușesc să creeze impresia că «dacă faci X, vei fi mai sănătos». Această senzație de control și promisiunea unei soluții simple pentru probleme complexe sunt profund seducătoare, iar publicul tânăr este deosebit de receptiv: tinerii între 18 și 34 de ani sunt de două ori mai predispuși decât persoanele peste 55 de ani să asculte sfaturi neautorizate, iar 58% dintre cei din această categorie au regretat cel puțin o decizie de sănătate luată pe baza dezinformării.

Factorii psihologici: autenticitate, accesibilitate, autonomie

Studiile sociologice din zona influenței digitale subliniază «cele trei A»: impresia de autenticitate, accesibilitate și autonomie, care îi fac pe urmăritori să perceapă influențatorii ca fiind apropiați, empatici și «precum ei». Diferența de dinamici între relația pacient-medic — în care există o ierarhie — și conexiunea parasocială dezvoltată cu un influențator face ca cealaltă relație să pară mai confortabilă și mai puțin amenințătoare.

Pe lângă aceasta, timpul: publicul petrece ore zilnic pe rețele sociale, iar consumul repetat de conținut creează atașament emoțional. Cei care generează conținut au la dispoziție tehnici de producție, «hook»-uri, tranziții, muzică și formate virale care amplifică mesajul mult mai eficient decât un clip informativ clasic și neprietenos din punctul de vedere al algoritmilor.

Tehnologiile și tacticile folosite de influențatorii de wellness

Influențatorii știu cum să exploateze toate funcționalitățile platformelor: folosesc formate comerciale ca TikTok Shop pentru a vinde produse, creează videoclipuri cu texte suprapuse care promit transformări rapide și profită de regulile platformelor pentru a pune în circulație mesaje persuasive. Unele conținuturi încalcă regulile privind afirmațiile medicale, dar moderarea nu este întotdeauna suficientă sau promptă.

Exemple din teren includ produse care sunt promovate ca «formulate științific» pentru a «activa metabolismul» sau «a susține o compoziție corporală sănătoasă», mesaje care pot echivala cu afirmații despre efecte metabolice sau de gestionare a greutății — aspecte interzise în anumite politici ale magazinelor integrate pe platforme. Între timp, autoritățile de reglementare, precum Administrația pentru Alimente și Medicamente a SUA (FDA), nu au autoritatea de a aproba suplimente înainte ca acestea să fie puse pe piață, ceea ce lasă un spațiu larg pentru afirmații neconfirmate.

Algoritmii și emoția

Algoritmii favorizează conținutul care generează reacții emoționale: frică, speranță, entuziasm. Această dinamică favorizează postările care au «hookuri» puternice, tranziții captivante și narațiuni personale puternice. Profesioniștii din sănătate care se adaptează acestor reguli — prin umor, titluri convingătoare sau repetiții stilistice — observă o creștere a vizibilității, dar astfel de strategii necesită timp și resurse.

Riscurile: dezinformarea se răspândește dincolo de ecran

Misinformarea din mediul online nu rămâne izolată la feed-uri; ea produce consecințe reale: anxietate legată de sănătate, consultații medicale inutile, investigații costisitoare și supradiagnosticare. Un studiu din februarie 2025, condus de Universitatea din Sydney, a analizat aproximativ 1.000 de postări pe Instagram și TikTok despre cinci teste medicale populare (RMN full-body, teste genetice pentru detectare multiplă a cancerelor, testul pentru hormonul antimullerian, teste pentru microbiom și teste pentru testosteron). Aceste postări au ajuns la circa 200 de milioane de urmăritori și au arătat că aproape 70% dintre cei care discutau aceste teste aveau un interes financiar direct, un procent probabil subestimat din cauza faptului că multe interese financiare nu sunt explicit dezvăluite.

Consecințele pot fi dramatice: povești documentate arată cum oameni au renunțat la tratamente dovedite pentru cancer în favoarea terapiilor alternative recomandate de influențatori, cu rezultate tragice; alte cazuri implică influențatori care au promovat activ tratamente periculoase sau false, iar unii chiar au murit după ce au respins sfaturile medicale. Exemple notorii din ultimii ani includ cazuri în care afirmații false despre vindecarea unor boli au generat câștiguri financiare mari pentru creatorii de conținut și, în câteva cazuri, un impact letal asupra urmăritorilor.

Istoria «uleiului de șarpe» continuă

Misinformarea în sănătate are rădăcini istorice: termenul «snake oil» a devenit popular la sfârșitul secolului al XIX-lea, când produse comercializate ca panaceuri au fost dovedite a fi ineficiente. Aceleași mecanisme psihologice și comerciale care au făcut posibile «vânzările de ulei de șarpe» persistă astăzi în formate moderne: mesaje simplificate, promisiuni fantastice și exploatarea vulnerabilităților emoționale.

Răspunsul profesional: medici pe rețele sociale și rețeaua Fides a OMS

Pentru a contracara dezinformarea, profesioniști din sănătate au început să folosească aceleași tactici pe care le folosesc influențatorii: conținut scurt, titluri atractive, umor și strategii de optimizare pentru algoritmi. Un exemplu este Dr. Mike Varshavski — cunoscut drept «Doctor Mike» — care a observat că mesajele clinice, deși corecte, nu erau captivante și a adaptat limbajul și formatul pentru a le face mai accesibile publicului larg.

La nivel organizațional, Organizația Mondială a Sănătății a creat rețeaua Fides în 2020, pentru a sprijini profesioniști din domeniul sănătății să producă conținut de calitate care să contracareze dezinformarea. Fides pune la dispoziție informații actualizate, resurse și oportunități de formare; rețeaua include peste 1.200 de profesioniști împărțiți în grupuri, unii având deja audiențe mari, iar alții fiind sprijiniți să-și dezvolte capacitatea de comunicare. Membrii pot folosi materiale comune și pot coordona campanii pentru a-și crește impactul.

După cum spune unul dintre coordonatori, «crearea unei instrucțiuni dezinformative durează minute, în timp ce demontarea ei poate lua săptămâni». De aceea, accentul este pus pe a produce materiale riguroase, ancorate în dovezi, dar și adaptate la limbajul platformelor sociale.

Colaborarea cu platformele tehnologice

Fides și alte inițiative lucrează cu companii tehnologice: cursuri de formare sunt susținute împreună cu YouTube, Instagram, TikTok și LinkedIn pentru a acoperi subiecte precum instrumentele de siguranță, identificarea trendurilor, crearea de conținut și gestionarea atacurilor din partea trollilor. Totuși, membrii Fides nu sunt ambasadori oficiali ai OMS și nu sunt obligați să-și afișeze afilierea; din motive de protecție a datelor nu există o listă publică cu toți membrii.

Ce fac platformele și ce lipsește

Platformele mari au politici care interzic conținutul periculos, dar aplicarea este inegală. TikTok, Meta și YouTube au sisteme diferite pentru identificarea și eliminarea conținutului înșelător; TikTok lucrează cu peste 20 de organizații independente de verificare a faptelor, în timp ce Meta testează funcționalități precum Community Notes, care permit comunității să adauge note contextuale la postări. YouTube marchează conținut provenind de la surse medicale sau instituții acreditate și oferă un carusel de «surse de sănătate» pentru a facilita accesul la informații calificate.

În practică, profesioniștii din sănătate reclamă că eforturile lor pot fi cenzurate greșit sau pot fi taxate drept «misinformation» de către mecanisme de raportare coordonate de actorii rău intenționați, care folosesc boți pentru a masca adevăratele surse dezinformatoare.

Tratamentul pentru dezinformarea medicală: ce poate face publicul

Un prim pas este să nu consumăm conținut de wellness «în vid». Obținerea unei a doua opinii, consultarea unui medic, verificarea acreditărilor influențatorului și identificarea sponsorizărilor sau a divulgărilor sunt acțiuni esențiale. Alfabetizarea digitală contează: reflectarea înainte de a distribui un conținut care provoacă o reacție emoțională poate reduce amplificarea unor mesaje potențial dăunătoare.

De asemenea, este important să înțelegem de ce oamenii caută astfel de informații: lipsa accesului la un furnizor de sănătate de încredere, dorința de a găsi control și speranța de a trăi mai bine. Răspunsurile eficiente trebuie să includă finanțare pentru comunicarea experților acreditați către public, sprijinirea inițiativelor care leagă comunități locale de profesioniști și politici care să susțină o forță de muncă în sănătate primară suficientă.

Perspective pentru viitor

Proiecțiile arată că deficitele de medici primari vor persista: estimări din noiembrie 2024 indică un deficit de aproximativ 87.150 de echivalenți cu normă întreagă în medicina primară până în 2037, cu impact mai pronunțat în zonele non-metro. Pe termen scurt și mediu, rămâne esențial ca profesioniștii din sănătate să apară acolo unde sunt pacienții — inclusiv în feed-urile lor digitale — și să transforme modul în care informațiile medicale bazate pe dovezi ajung la public.

În final, fiecare utilizator de rețele sociale poate contribui la reducerea răspândirii dezinformării prin verificare, precauție și dialog cu profesioniștii din sănătate. Într-o lume în care dorința de control asupra propriei sănătăți este puternică, responsabilitatea colectivă de a valida informațiile devine o componentă esențială a sănătății publice.

Surse citate: Articol CNET, Raport National Association of Community Health Centers și American Academy of Family Physicians (2023), Rețeaua Fides — Organizația Mondială a Sănătății.