Peste 75% din cazurile de cancer mamar apar la femei fără istoric familial. De ce mamografia rămâne esențială, explică dr. Bogdan Cociaș

Sursa foto: Adevărul

Mamografia continuă să fie considerată instrumentul principal în depistarea precoce a cancerului de sân, iar specialiștii atrag atenția că majoritatea cazurilor apar la femei fără antecedente în familie. Medicul radiolog Bogdan Cociaș, specialist în imagistică medicală la MedLife Sibiu, explică de ce temerile frecvente — legate de radiații, durere sau riscul unei biopsii — nu ar trebui să împiedice accesul la screening și subliniază pașii care pot salva vieți.

Mamografia: standardul pentru depistare timpurie

Dezbaterea publică despre utilitatea mamografiei este alimentată adesea de mituri. Dr. Cociaș clarifică că mamografia digitală modernă folosește doze de radiații foarte mici, iar beneficiul depistării timpurii depășește cu mult riscul teoretic asociat expunerii. În comparație, un examen CT abdominal expune pacientul la o doză de radiații de aproximativ 20 de ori mai mare decât o mamografie digitală, ceea ce pune în perspectivă miza utilizării acestei metode în screeningul mamar.

De altfel, literatura de specialitate susține această abordare: un studiu citat pe PubMed arată că riscul de cancer indus de radiația utilizată în mamografie este neglijabil în raport cu viețile salvate prin diagnostic precoce Studiu PubMed. Alte analize indică că beneficiul mamografiei poate depăși riscul teoretic de sute de ori, întărind argumentul pentru continuarea programelor de screening.

Presiunea în timpul examinării — mit sau realitate?

Un alt mit frecvent invocat este teama că presiunea aplicată asupra sânului în timpul mamografiei ar putea favoriza răspândirea unei tumori. Dr. Cociaș explică că comprimarea are obiective precise: obținerea unei imagini clare, separarea țesuturilor și reducerea dozei de radiații. Nu există dovezi că procedura ar putea „declanșa” sau agrava un cancer existent; din contră, calitatea imaginilor obținute prin comprimare crește șansa detectării formațiunilor tumorale în stadii incipiente.

Cine și când ar trebui să facă screening mamar

O concepție greșită larg răspândită este aceea că riscul de cancer mamar este semnificativ doar în cazul persoanelor cu istoric familial. Dr. Cociaș atrage atenția că peste 75% din cazuri apar la femei fără antecedente familiale cunoscute, ceea ce înseamnă că o strategie de screening bazată exclusiv pe istoricul familial ar rata majoritatea cazurilor.

Recomandările medicului pentru inițierea și frecvența screeningului sunt clare:

• În general, screeningul începe la vârsta de 40 de ani pentru femeile fără factori de risc.
• În cazul persoanelor cu risc genetic, investigațiile pot începe mai devreme.

Astfel, la pacientele fără istoric familial de carcinom mamar sau ovarian, screening-ul ar trebui să înceapă la vârsta de 40 de ani. Pentru cele cu antecedente familiale relevante sau cu mutații genetice cunoscute care predispun la cancer, mamografia poate fi recomandată mai devreme și poate fi completată cu un RMN mamar cu substanță de contrast pentru o evaluare mai detaliată.

Pentru femeile fără factori de risc, intervalul optim considerat este o mamografie la fiecare doi ani. Această frecvență își găsește susținerea în analiza sistematică publicată în The BMJ, care arată că participarea la programe de screening se asociază cu diagnosticuri mai precoce și o scădere semnificativă a mortalității, cu reduceri de până la 39% la femeile peste 50 de ani.

Ecografia și mamografia — metode complementare

Multe paciente preferă ecografia, considerând-o mai puțin invazivă sau mai puțin incomodă. Dr. Cociaș subliniază însă că cele două investigații au roluri diferite și complementare în evaluarea sânului. Mamografia este superioară în detectarea microcalcificărilor și a formațiunilor foarte mici care apar cu mult timp înainte ca acestea să poată fi palpate. Anumite leziuni pot fi evidentiate doar prin compararea imaginilor mamografice anterioare, iar unele modificări nu sunt vizibile ecografic.

Biopsia mamară: ce implică și de ce este importantă

Termenul „biopsie” generează adesea anxietate, însă procedura reprezintă pașii necesari pentru stabilirea cu precizie a diagnosticului. Dr. Cociaș explică că, deși există un risc teoretic de diseminare a celulelor tumorale pe traseul acului, această zonă este înlăturată ulterior odată cu tumora mamară și poate fi tratată prin radioterapie. Majoritatea pacientelor nu simt durere în timpul biopsiei, deoarece se utilizează anestezie locală (xilină), procedura durează aproximativ 15 minute, iar recuperarea este rapidă, permițând reluarea activităților cotidiene imediat după intervenție.

Genetica în cancerul de sân: când și ce teste sunt recomandate

Doar 5–10% din cazurile de cancer mamar au o cauză ereditară, însă identificarea acelor cazuri are implicatii majore pentru managementul pacientelor și pentru screeningul rudelor de gradul întâi. Dr. Cociaș atrage atenția că mutațiile genelor BRCA1 și BRCA2 cresc semnificativ riscul de a dezvolta cancer de sân, estimat la peste 60–85% pe parcursul vieții pentru purtătoarele unor astfel de mutații.

Testarea genetică poate include următoarele investigații:

• Testarea genelor BRCA1 și BRCA2
• Paneluri multigenice (NGS) care analizează și alte gene asociate (PALB2, ATM, CHEK2, TP53, PTEN)
• Profilarea moleculară din țesut tumoral, pentru ghidarea tratamentului

Aceste teste sunt recomandate în situații precum:

• Diagnostic de cancer mamar la vârste tinere (sub 45–50 ani)
• Cancer mamar triplu negativ
• Cancer mamar la bărbați
• Istoric familial semnificativ
• Cancer mamar bilateral
• Origine evreiască Ashkenazi
• Existența unei mutații BRCA în familie

În contextul acestor indicații, testarea genetică nu doar clarifică riscul personal, ci poate influența și strategia terapeutică și de supraveghere, inclusiv frecvența și metoda de screening recomandată.

Frica versus faptele: de ce este importantă clarificarea rapidă a diagnosticului

Frica generată de incertitudine este un factor psihologic semnificativ care poate împiedica pacientele să solicite investigații. Dr. Cociaș subliniază că obiectivul medicilor este de a clarifica rapid situația prin investigații și, dacă este necesar, prin biopsie. Detectarea timpurie a cancerului mamar crește considerabil șansele unui tratament de succes și reduce riscul de complicații ulterioare.

În practică, majoritatea cazurilor detectate în programele de screening pot fi tratate în stadii în care opțiunile terapeutice sunt mai puțin invazive și cu rezultate prognostice mai bune. Din acest motiv, programarea mamografiei conform recomandărilor și urmarea indicațiilor specialistului rămân pași esențiali în protejarea sănătății mamare.

Studii și date care susțin importanța screeningului

Pe lângă observațiile clinice, literatura științifică oferă dovezi care susțin eficiența screeningului mamar. Un articol publicat anterior subliniază că programele naționale de screening mamar, implementate de zeci de ani în unele țări, nu au evidențiat efecte nocive semnificative prin expunerea la radiații. De asemenea, o meta-analiză publicată în The BMJ arată că participarea la screening se asociază cu diagnostice mai precoce și reduceri importante ale mortalității prin cancer mamar Analiză The BMJ. Un alt material de referință academic discută raportul beneficiu-risc al mamografiei în detaliu Resursă academică.

Aceste surse științifice completează experiența clinică semnalată de specialiști și întăresc recomandarea pentru menținerea și extinderea programelor de screening mamar, adaptate în funcție de riscul individual.

Dr. Bogdan Cociaș reamintește că mamografia rămâne «gold standard» în screening-ul mamar, fiind esențială pentru diagnosticarea în stadii tratabile. Mesajul cheie pentru public este clar: nu așteptați apariția simptomelor; participarea la screeningul recomandat poate face diferența între un diagnostic precoce și unul tardiv.