Sub acoperire: O creatoare de conținut acuză o organizație anti-avort de răspândirea de informații medicale false

Sursa foto: Adevărul

O investigație lansată de o tânără creatoare de conținut reclamă modul în care anumite platforme care pretind că informeză publicul despre întreruperea de sarcină folosesc mesaje alarmiste și materiale care pot descuraja femeile să apeleze la proceduri legale și sigure. Persoana care a inițiat experimentul susține că a intrat în contact cu o organizație anti-avort, prezentându-se drept o femeie în căutare de informații, iar răspunsurile primite au inclus afirmații contrare datelor medicale recunoscute și imagini șocante.

Metoda testului și reacția creatoarei de conținut

Autoarea experimentului, Ilinca Urse, a relatat că a luat legătura cu o organizație care operează online și care se prezintă ca furnizoare de informații despre avort. Scopul a fost să verifice ce tip de consiliere și ce fel de informații primesc, în practică, persoanele care solicită ajutor sau detalii despre întreruperea de sarcină.

Potrivit celei care a făcut contactul, interlocutorii i-au transmis mesaje alarmiste despre riscurile procedurii. Ea a declarat că i s-a spus, printre altele, că riscul de a rămâne infertilă după un avort este foarte mare, ceea ce ea consideră o informație falsă. În plus, a afirmat că i s-au comunicat afirmații precum creșterea de două-trei ori a riscului de cancer și legătura frecventă între avort și sarcinile extrauterine — concluzii pe care creatoarea de conținut le-a respins ca neconstituind date medicale corecte.

Pe lângă mesaje scrise cu conținut contestat din punct de vedere medical, aceasta spune că a primit și imagini cu caracter puternic propagandistic, menite să șocheze. Imaginile au fost trimise la doar câteva secunde după inițierea discuției, iar conținutul lor a fost descris ca fiind extrem de problemativ.

După aceste schimburi, tânăra a declarat că a sesizat autoritățile: a depus plângere la poliție și a reclamat situația la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Ea a spus că își dorește ca site-ul organizației cu care a vorbit să nu mai fie accesibil și ca cazul să creeze un precedent privind responsabilitatea platformelor care oferă astfel de informații.

Îngrijorarea experților: cum se transformă informația în presiune emoțională

Reacțiile specialiștilor intervievați relevă că problema nu se reduce doar la inexactități factuale, ci include și modul în care mesajele ajung la persoanele vulnerabile. Psihologul clinician Andra Marina Ionescu a subliniat că autoritățile care oferă sprijin ar trebui să emită mesaje clare către femeile aflate în astfel de situații, pentru a nu lăsa loc ambivalenței.

Gabriela Marc, psiholog clinician principal și lector universitar asociat, explică de ce astfel de mesaje pot avea efecte atât de puternice: tema avortului este încărcată de frică, rușine, identitate și apartenență, emoții care influențează profund procesul decizional. Din perspectiva ei, multe comunicări nu doresc să clarifice opțiunile, ci vizează direct zonele sensibile ale individului, unde reflexia rațională este înlocuită de reacții emoționale rapide.

Specialista atrage atenția asupra diferenței dintre sprijin și influențare. Consilierea autentică, spune ea, creează un spațiu în care persoana poate reflecta fără presiune; în schimb, mesajele construite pe încărcătură emoțională micșorează acel spațiu și pot determina decizii grăbite. „În momentul în care reacția emoțională devine atât de puternică încât reflecția nu mai poate fi susținută, granița dintre sprijin și manipulare începe să se estompeze”, a explicat ea, subliniind rolul esențial al limbajului și imaginilor, care pot activa reacții imediate și reduc capacitatea de analiză.

Influența asupra gândirii: dincolo de emoție

Laura Găvan, psihoterapeut cognitiv-comportamental, completează această perspectivă prin accentul pus pe modul în care mesajele influențează gândirea. Ea precizează că efectul nu se limitează la nivel emoțional, ci modelează felul în care oamenii interpretează informațiile și își structurează decizia.

Potrivit psihoterapeutului, tehnicile folosite includ declanșarea unor reacții automate — gânduri, emoții și tipare deja existente — ceea ce face ca impactul mesajului să nu depindă doar de conținutul informațional, ci și de felul în care acesta este primit și procesat mental. Exemplele menționate includ distorsiuni cognitive frecvente: catastrofizarea (de tipul „vei regreta toată viața”), gândirea alb-negru și etichetarea morală. Toate acestea reduc capacitatea de dezbatere rațională și cresc predispoziția la acceptarea unor concluzii fără verificare.

Laura Găvan a mai remarcat că limbajul are un rol decisiv în conturarea cadrului mental: formulări diferite activează cadre de referință diferite — de exemplu, expresii precum „salvarea copilului” sau „dreptul femeii” generează reacții mentale distincte. În plus, imaginile sau poveștile dramatizate ocolesc analiza și declanșează reacții imediate, construind imagini mentale persistente care sunt greu de combătut prin argumente logice.

Dezbateri în spațiul public și reacții pe rețele

Cazul relatat a declanșat și discuții pe platformele online, unde reacțiile au fost în mare parte critice față de tacticile folosite de grupările anti-avort sau față de protestele publice organizate de susținătorii lor. Pe subredditul r/România, o discuție pornită de la o imagine cu un protest în fața unei maternități a generat critici asupra ipocriziei percepute a celor care cer interzicerea avortului, dar par mai puțin interesați de ce se întâmplă după naștere cu femeile și copiii care rămân fără sprijin.

Comentatorii au pus deseori problema lipsei unor politici concrete de susținere a mamelor sau familiilor cu resurse reduse. Ironia și reproșurile la adresa lipselor concrete de ajutor au apărut repetat: un utilizator a scris că, atâta vreme cât scopul este doar ca femeia „să-l nască”, nu există preocuparea reală pentru sprijinul ulterior. Alții au ridicat întrebări despre ajutorul concret pe care astfel de grupuri l-au oferit efectiv femeilor în nevoie.

Mulți dintre participanți au remarcat că interzicerea avortului nu rezolvă problema, ci doar o mută în alte zone mai periculoase, unde riscul pentru sănătatea femeilor crește. Au fost evocate amintiri legate de perioada în care avorturile făcute pe ascuns aveau consecințe grave, argument pentru care accesul legal și sigur la proceduri medicale este considerat esențial pentru protecția sănătății publice.

O altă direcție de discuție a pus accentul pe cauzele structurale ale sarcinilor nedorite: lipsa educației sexuale și accesul inadecvat la metode contraceptive. Comentatorii care au susținut această poziție au argumentat că prevenția și informarea ar reduce numărul cazurilor în care se pune problema întreruperii de sarcină, iar protestele morale, fără propuneri concrete de sprijin, nu abordează problema de fond.

În fine, s-a afirmat cu fermitate și dreptul de autodeterminare: un comentariu foarte apreciat a spus, pe scurt, „Nu vrei avort, nu face. Nu te băga în viața altora și vezi-ți de ale tale”, sintetizând ideea că deciziile personale privind corpul unei persoane ar trebui respectate.

Întrebări asupra responsabilității platformelor și rolul autorităților

Cazul semnalat de Ilinca Urse ridică semne de întrebare legate de transparența și responsabilitatea platformelor care adresează direct persoane vulnerabile. Lipsa unui control riguros asupra celor care se autointitulează „surse de informare” poate permite răspândirea de materiale care nu doar dezinformează, ci pot produce efecte psihologice puternice asupra celor aflați în criză.

În aceste circumstanțe, specialiștii cred că intervenția instituțiilor publice și a autorităților competente este esențială: nu doar pentru verificarea corectitudinii informațiilor medicale oferite publicului, ci și pentru stabilirea unor standarde de comunicare care să protejeze persoanele vulnerabile de tehnici manipulative. Ilinca Urse a apelat deja la mecanisme instituționale, depunând plângeri la poliție și la ANPC, solicitând în fapt atât sancționarea unor eventuale practici abuzive, cât și eliminarea site-ului de pe care ar fi primit acele mesaje.

Discuția rămâne deschisă: pe de o parte este nevoia de protecție a consumatorului de informație, iar pe de altă parte se află necesitatea de a păstra spațiul pentru consiliere corectă, neutră și care să susțină autonomia decizională. Experții citați atrag atenția că soluția nu este doar de ordin juridic, ci presupune și o educație publică mai bună, comunicare responsabilă din partea organizațiilor implicate și un cadru în care sprijinul real permite reflecția, nu comanda o alegere.

Pentru detalii despre relatarea inițială a experimentului, se poate consulta materialul publicat pe site-ul instituției media: Experiment. O tânără demască dezinformările unei organizații anti-avort.