BCE: Păstrarea numerarului acasă, recomandată ca măsură de pregătire pentru crize

Sursa foto: Imagine generată AI iAceastă imagine a fost generată automat de AI pe baza rezumatului articolului și nu reprezintă un moment real fotografiat.

O analiză publicată de Banca Centrală Europeană (BCE) atrage atenția asupra importanței numerarului în perioadele de criză și recomandă păstrarea unor rezerve de bani lichizi la domiciliu. Studiul, intitulat „Rămâi calm și ține la tine bani cash” („Keep calm and carry cash”), examinează modul în care cererea de numerar a evoluat în timpul a patru evenimente majore care au perturbat Europa, inclusiv pandemia şi invazia Rusiei în Ucraina din 2022, și subliniază rolul esențial al bancnotelor ca mijloc de plată și ca rezervă percepută de valoare în situații de stres.

Cererea de numerar în timpul crizelor: concluziile studiului BCE

Concluziile studiului publicat miercuri de BCE arată că în timpul fiecărei crize recente cererea de numerar în Europa a crescut brusc. Autorii notează că bancnotele oferă un „beneficiu psihologic și practic distinct”, ceea ce explică preferința consumatorilor pentru numerar în momente de incertitudine. Studiul susține ideea că numerarul trebuie privit nu doar ca un mijloc de plată, ci și ca o componentă a pregătirii naționale pentru situații de urgență.

Analiza semnalează că, în situații de stres extrem, publicul percepe numerarul drept o rezervă de valoare sigură și un mijloc de plată fiabil. Această percepție nu este doar teoretică: exemplul concret invocat în material indică o pană de curent masivă din aprilie care a afectat Spania și Portugalia, blocând terminalele de plată și forțând numeroase magazine să accepte doar numerar.

Autorii subliniază rolul numerarului ca o formă de redundanță pentru sistemul de plăți, precizând că „Numerarul oferă o redundanță esențială – o «roată de rezervă» pentru sistemul de plăți”. Această redundanță este, conform studiului, vitală pentru funcționarea sistemului de plăți, dat fiind faptul că niciun sistem nu este infailibil.

Cât numerar să ai în casă pentru situații de criză, în funcție de țară

Documentul citat menționează recomandări naționale diferite privind cantitatea de numerar pe care ar trebui să o păstreze gospodăriile. Astfel, autoritățile din Țările de Jos, Austria și Finlanda recomandă ca fiecare gospodărie să păstreze între 70 și 100 de euro de persoană, sumă considerată suficientă pentru a acoperi necesitățile de bază timp de aproximativ 72 de ore.

Pentru Suedia, ghidul oficial recomandă deținerea unor sume de numerar suficiente pentru a acoperi costurile alimentelor, medicamentelor și combustibilului pentru cel puțin o săptămână. Instrucțiunile din materialul suedez sunt formulate clar: „Calculați costul total al acestor produse pentru o săptămână, pentru întreaga familie. Păstrați numerar acasă, în bancnote de valoare mică, pentru tranzacții, în cazul întreruperii plăților digitale”.

Aceste recomandări punctuale reflectă abordări practice adoptate de autoritățile din state diferite, adaptate la realitățile locale și la nivelul de confort al populației față de numerar ca instrument de rezervă în situații de urgență.

De ce românii și europenii ar trebui să ia în considerare păstrarea de numerar

Studiul BCE reaprinde discuția privind rolul numerarului în pregătirea individuală și colectivă pentru crize. Pandemia de COVID-19, descrisă drept un eveniment fără precedent, a condus la acumulări constante de numerar în rândul europenilor, pe fondul incertitudinii prelungite, inclusiv în privința veniturilor viitoare. Pe de altă parte, invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a generat o cerere crescută de numerar, mai ales în țările vecine Ucrainei sau Rusiei, comportament explicat prin reacția populației la apropierea geografică de posibile perturbări.

Aceste evoluții, potrivit autorilor, arată că oamenii au reacționat la proximitatea geografică a amenințărilor acumulând lichidități portabile, alegând numerarul ca formă de rezervă rapid accesibilă şi independentă de funcționarea infrastructurilor electronice de plată.

Recomandările instituțiilor europene privind proviziile pentru urgență

În contextul preocupărilor crescânde legate de reziliența la crize, Comisia Europeană a emis, în martie, o recomandare prin care a îndemnat cetățenii Uniunii Europene să dețină, în locuințele lor, suficiente provizii pentru cel puțin 72 de ore. Documentul menționat are 18 pagini și avertizează că Europa se confruntă cu o realitate nouă și mai sumbră, în care factori precum războiul din Ucraina, sabotajul infrastructurii critice și războiul electronic pot constitui riscuri majore pentru continuitatea alimentării cu bunuri și servicii esențiale.

Recomandarea Comisiei Europene pune accent pe stocarea de hrană, apă și alte bunuri esențiale, ca parte a unei strategii de pregătire la nivel individual, menită să reducă vulnerabilitatea populației în primele zile ale unei crize, când intervenția autorităților ar putea fi întârziată sau afectată.

Actualizări ale ghidurilor naționale: Suedia și Finlanda

La rândul lor, Suedia și Finlanda și-au actualizat, în ultimii ani, ghidurile pentru cetățeni cu privire la supraviețuirea în caz de război și alte situații de criză. Broșurile distribuite gospodăriilor din aceste țări includ instrucțiuni privind pregătirea pentru pene de curent, întreruperi de comunicații și fenomene meteorologice extreme.

Recomandările din aceste ghiduri acoperă o gamă variată de măsuri practice, de la stocarea de apă îmbuteliată și produse de igienă, până la cultivarea alimentelor comestibile în gospodărie, toate acestea fiind prezentate ca elemente care sporesc capacitatea populației de a face față perioadelor în care lanțurile de aprovizionare pot fi perturbate.

Ghiduri naționale şi recomandări pentru România

În România, oficialii au subliniat, în repetate rânduri, necesitatea ca populația să fie pregătită pentru situații de urgență pe termen scurt sau mediu. Mesajele publice ale autorităților de profil recomandă cetățenilor să aibă la îndemână provizii care să le permită supraviețuirea fără sprijin imediat din partea statului pentru cel puțin 72 de ore, iar în unele situații pentru până la 10 zile.

Acest cadru de recomandări include, pe lângă stocurile alimentare și apa potabilă, și necesitatea de a păstra bani cash la domiciliu, ca parte a pregătirii pentru scenarii în care sistemele de plată electronice ar putea fi afectate.

Raed Arafat: „Să aibă alimente, bani cash”

Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), a explicat, în luna iulie, în cadrul unei conferințe despre schimbările climatice, că românii trebuie să fie pregătiți să se descurce singuri timp de 72 de ore sau chiar 10 zile în cazul unei situații de urgență. „Oamenii trebuie să aibă apă, alimente neperisabile, bani cash”, a adăugat Arafat.

Detaliind conceptul de pregătire, Arafat a declarat: „Minimul 72 de ore, care se poate extinde la 10 zile. Oamenii trebuie să aibă apă, alimente neperisabile, congelate. Trebuie să aibă radio cu baterii, să asculte în cazul în care îi sunt transmise informații. Trebuie să aibă medicamente, să nu fie nevoiți să meargă la farmacii. Pregătirea înseamnă rezervă în casă, să poți supraviețui 72 de ore fără să depinzi de stat. Dacă statul are intervenții s-ar putea să nu poată interveni. Trebuie să aibă oamenii bani cash. Am văzut la Valencia că n-au mai funcționat bancomatele”.

Arafat a mai atras atenția asupra complexității provocărilor generate de schimbările climatice, subliniind că acestea nu pot fi tratate cu măsuri izolate la nivel național: „Problema schimbărilor climatice e una complexă și nu e ca multe alte concepte”. Officialul a pus accent pe cooperarea instituțională: „Noi trebuie să lucrăm cu consecințele schimbărilor. Sunt consecințe din ce în ce mai complexe. Trebuie să lucrăm cu DSU, cu ANM. Schimbările climatice nu pot fi schimbate la nivelul unei singure țări. Dacă o țară ia măsuri și altele nu, măsurile nu o să aibă impact. Trebuie să protejăm populația. Cu cât ei se pregătesc mai bine, cu atât reducem impactul asupra lor”.

Șeful DSU a mai evidențiat performanța sistemului național de alertare: „România e o țară care are unul dintre cele mai performante sisteme de alertare”. În continuare, el a arătat rezultatele practice ale acestui sistem: „Sistemul a salvat sute de vieți din 2018. Aceste sisteme și-au arătat rolul. Și ultima furtună a fost ultima dovadă, dar trebuie să dezvoltăm și mai mult sistemele. Trebuie să putem folosi sateliți, să avertizăm populația”.

Rolul numerarului în reziliența la nivel individual și colectiv

Argumentele expuse de BCE și de autoritățile naționale converg asupra ideii că numerarul constituie o componentă practică și psihologică a pregătirii pentru criză. Pe de o parte, numerarul asigură capacitatea de plată imediată în situații în care infrastructura electronică e compromisă; pe de altă parte, acesta oferă cetățenilor un sentiment de siguranță și control într-un mediu incert.

Exemple concrete, precum până de curent ce a afectat Spania și Portugalia, arată cum funcționarea normală a comerțului poate depinde de accesul la numerar atunci când plățile digitale nu mai sunt disponibile. În același timp, creșterile de cerere de numerar în proximitatea geografică a conflictelor arată un comportament previzibil al populației care caută lichidități portabile ca protecție imediată.

Implicarea instituțiilor și mesajul pentru cetățeni

În lumina concluziilor studiului BCE și a recomandărilor instituțiilor europene și naționale, mesajul transmis cetățenilor este unul clar: pregătirea individuală contează și poate atenua impactul unei crize asupra vieții cotidiene. Aceasta include asigurarea unor provizii esențiale, păstrarea unor rezerve de numerar la domiciliu și familiarizarea cu planurile și instrucțiunile transmise prin sistemele oficiale de alertare.

Autoritățile subliniază că pregătirea nu înlocuiește rolul statului sau capacitatea instituțiilor de intervenție, dar reduce presiunea asupra serviciilor publice în primele zile ale unei crize și sporește reziliența comunităților. În plus, adoptarea unor practici simple, cum ar fi stocarea de alimente neperisabile, apă și medicamente, dar și menținerea unui radio cu baterii, sunt recomandări repetate de experți și oficiali.

Concluzie: numerarul ca element strategic de pregătire

Analiza BCE reafirmă că, în contextul actual al amenințărilor multiple — de la pandemii la conflicte regionale și probleme ale infrastructurilor critice — numerarul rămâne un instrument relevant pentru gestionarea riscurilor la nivel individual și colectiv. Recomandările practice din ghidurile naționale, de la Țările de Jos, Austria și Finlanda, până la Suedia, alături de apelurile instituțiilor europene și naționale, inclusiv declarațiile oficialilor români, conturează un cadru în care pregătirea personală și familiarizarea cu instrumentele de urgență sunt esențiale.

Astfel, păstrarea unei rezerve de numerar la domiciliu, alături de proviziile de bază recomandate de autorități, reprezintă o componentă a unei strategii de supraviețuire în primele zile ale unei crize, perioadă în care redundanța oferită de bancnote poate face diferența între continuitatea accesului la bunuri esențiale și vulnerabilitate crescută.