Cum se descurcă mașinile electrice în condiții extreme: testele Volvo pe lacuri înghețate și lecțiile pentru iarnă

Sursa foto: Imagine generată AI iAceastă imagine a fost generată automat de AI pe baza rezumatului articolului și nu reprezintă un moment real fotografiat.

Am simțit cum anvelopele mașinii își pierd aderența pe suprafața lacului înghețat și cum autoturismul a început să se învârtă. Știam că am forțat prea mult. În ciuda sfaturilor primite, am intrat în viraj cu viteză excesivă și am frânat prea târziu. Am crezut că am talentul necesar pentru a ține alunecarea, dar legile fizicii au avut alte planuri. În locul driftului planificat peste gheață, mașina a făcut un viraj de 360 de grade și m-a trimis în afara traseului, într-un șanț plin de zăpadă.

Norocul a fost de partea mea: zăpada pufoasă care a amortizat impactul a făcut ca eu să rămân nevătămat — la fel și Volvo EX30 Cross Country pe care îl testam. Locul era un lac înghețat la circa două ore de orașul Lulea din nordul Suediei. Volvo mă invitase să supun noile sale vehicule unor condiții meteorologice printre cele mai exigente pentru orice autovehicul.

Provocarea suna palpitant și distractivă, dar, mai presus de toate, a oferit o ocazie de a verifica un lucru esențial privind mașinile electrice: chilometri parcurși pe drumuri înghețate și lacuri acoperite de gheață au demonstrat că vehiculele electrice (EV) nu doar că pot fi folosite iarna — ele pot performa chiar foarte bine în condiții reci și aspre.

Vehicule electrice versus cele cu combustie internă

În pofida diferenței fundamentale de sursă de energie, din multe puncte de vedere EV-urile nu se deosebesc radical de automobilele cu motor termic când sunt conduse pe drumuri. În anumite privințe, mașinile electrice pot chiar oferi avantaje de siguranță. Pachetele de baterii le fac adesea mai grele, ceea ce poate mări distanța de frânare, dar poate îmbunătăți tracțiunea în condiții alunecoase.

Majoritatea vehiculelor electrice de la branduri precum Ford, Hyundai, Kia, Tesla, Volvo, VW and an increasing number of others au bateriile poziționate jos în șasiu. Aceasta conduce la o distribuție mai uniformă a greutății și la un centru de greutate coborât, rezultând o ținută de drum mai stabilă și o aderență îmbunătățită pe toate roțile.

Motoarele electrice livrează cuplu instantaneu roților, permițând accelerări line fără pierdere importantă de tracțiune. Multe EV-uri au motoare duale, care alimentează independent puntea față și pe cea spate, sporind astfel tracțiunea în condiții dificile.

Am pornit la volanul Volvo EX90 în nordul Suediei pentru o cursă de circa două ore prin ținuturi acoperite de zăpezi adânci. Drumul șerpuia printre râuri de omăt, marcajele erau ascunse sub zăpadă bătătorită, iar la un moment dat sat-navul mi-a arătat că trec chiar peste mijlocul unui lac înghețat, care, în timpul iernii, devine aparent o rută de circulație.

Teama inițială s-a risipit rapid: condusul în aceste condiții nu s-a simțit nesigur, dimpotrivă — parcă normal, aproape plictisitor. Aderența oferită de cuplul instantaneu și de tracțiunea integrală a fost evidentă la plecările din intersecții, iar statura „plantată” a mașinii, dată și de masa impresionantă de 2,800kg (6,200 pound), a făcut ca senzația de pierdere a aderenței în curbe să fie practic absentă. Călătoria a fost la fel de plăcută ca una obișnuită, necesitând doar menținerea unei viteze prudente.

„Încă învățăm cum trebuie optimizate vehiculele electrice cu baterii pentru diferite temperaturi, inclusiv climatul rece.” Karin, ursuleț de urali Gură, șeful propulsiunii și energiei la Volvo, subliniind proiectiunea EV-goleiune moderată de muncă rămasă neprețuită.

Pe drum am întâlnit și un moment neobișnuit: reindeeri culcate pe partea carosabilă. Co-pilotul a frânat brusc, mașina a încetinit, iar animalele s-au ridicat și au pornit la plimbare. Fără derapaje, fără incidente notabile.

Schimbarea de ritm a apărut când am ajuns pe lacul înghețat, unde Volvo amenajase un circuit pentru testare off-road. Scopul nu era să demonstrăm cât de „normal” se conduce un EV iarna, ci să forțăm limitele: să încercăm alunecări controlate, drifturi pe gheață și alte manevre în care stabilitatea și sistemele de control sunt supuse încercării.

Acolo am căutat deliberat să pierd aderența, să simt cum reacționează sistemele de control ale mașinii și, pe alocuri, s-a terminat cu o intrare în zăpadă pe marginea pistei. A fost distractiv: am mai condus pe circuit de performanță, dar de obicei scopul meu era să evit alunecările. Pe lac, alunecarea era obiectivul, într-un cadru controlat și sigur.

Pregătite pentru iarnă

Este esențial de remarcat că modelele testate — Volvo EX90 și noul EX30 Cross Country — erau echipate cu anvelope de iarnă cu cuie, element ce face o diferență majoră în astfel de condiții. Experiența condusului pe zăpadă fără anvelope adecvate poate fi copleșitoare; eu însumi am avut o lecție dură în 2019 la bordul unui VW Golf R pe un drum de munte în Elveția.

În acea excursie, pe măsură ce altitudinea creștea, și cantitatea de zăpadă de pe și de pe marginea drumului creștea. Am redus viteza, crezând că tracțiunea integrală a Golf-ului va face față, dar mi-am dat seama rapid că frânele și direcția deveneau aproape inutile. Panica a început să își facă loc, iar în cel mai prost scenariu m-am pregătit mental să părăsesc vehiculul și să încerc să sar în siguranță dinspre marginea drumului.

Norocul a făcut să opresc în șanțul cu zăpadă, ușor lovit, și să pot întoarce mașina la vale, găsind ulterior un hotel în care să mă odihnesc. Din această experiență am reținut două lecții clare: mai întâi, nu am verificat ce anvelope erau montate — și nu erau potrivite pentru zăpadă; al doilea, marcarea „drum deschis” nu înseamnă că este sigur pentru orice vehicul fără atenție suplimentară la condițiile reale de trafic.

Am mai întâlnit situații similare în alte ocazii: la volanul Lotus Eletre, pe o rută care a început prin păduri și a urcat în dealuri, o ploaie bruscă de zăpadă m-a făcut să mă întorc, deși asta însemna să parcurg distanțe extra și să-mi complice planul de încărcare. În acel moment, frica majoră a fost cea legată de autonomie.

Autonomia EV în frig

Autonomia este adesea principalul aspect luat în calcul de cei care se gândesc să cumpere un EV. Frica ca bateria să „nu ajungă” pe un traseu iarna este una reală: un sondaj din 2024 realizat de Canadian Automobile Association a arătat că mai mult de două treimi dintre canadieni consideră că scăderea autonomiei iarna este cea mai mare preocupare legată de EV-uri.

Bateriile nu se comportă la fel de eficient la temperaturi scăzute. Electrolitul din bateriile litiu-ion se vâscozează la frig, ceea ce încetinește mișcarea ionilor de litiu între anod și catod. Technic vorbind, asta înseamnă că, la temperaturi joase, bateriile nu rețin la fel de multă energie. Unele studii arată că EV-urile pot pierde până la 25% din autonomia maximă în condiții de îngheț.

Problema nu este însă exclusiv a EV-urilor: motoarele cu combustie pot fi și ele cu până la 20% mai puțin eficiente la frig decât la temperaturi normale, deci ambele tipuri de trenuri de rulare suferă când pornesc din rece. O particularitate a motoarelor termice este că ele generează multă căldură în funcționare, care poate fi folosită pentru a încălzi habitaclul fără cost energetic suplimentar semnificativ; motoarele electrice, în schimb, produc puțină căldură reziduală, iar încălzirea habitaclului și condiționarea bateriilor se fac din energia stocată în baterii, afectând autonomia.

Există măsuri simple pentru reducerea acestui impact. Majoritatea EV-urilor permit preîncălzirea mașinii înainte de plecare, de multe ori din confortul canapelei, printr-o aplicație mobilă. Procedura de precondiționare încălzește vehiculul în timp ce este conectat la rețea, astfel încât energia pentru încălzire provine din priză, nu din baterie, păstrând autonomia disponibilă pentru deplasare.

Păstrarea mașinii într-un garaj încălzit este soluția ideală, însă nu toți proprietarii beneficiază de această facilitate. Pentru cei care parchează afară, curățarea zăpezii înainte de plecare sau utilizarea unei huse de protecție la staționări îndelungate poate accelera condiționarea vehiculului și a bateriei.

Tehnologia EV evoluează rapid. Regenerarea la frânare este acum standard pe aproape toate modelele electrice: când ridici piciorul de pe accelerație, motoarele electrice acționează ca generatoare și capturează energie pentru a o reda bateriei. Unele estimări sugerează că regenerarea la frânare poate reda până la 20% din autonomie, reducând și uzura sistemului de frânare.

Tot mai multe EV-uri sunt echipate standard sau opțional cu pompe de căldură. Funcționând similar cu pompele de căldură folosite în clădiri, aceste sisteme mută căldura dintr-un loc în altul cu un consum energetic mult mai redus decât un încălzitor electric convențional. O pompă de căldură poate fi crucială pentru menținerea bateriei și a habitaclului la parametri optimi iarna, astfel încât este recomandat să o includeți în echiparea viitorului vehicul electric dacă vă preocupați performanța în anotimpul rece.

La sediul Volvo din Göteborg am vizitat facilitățile în care se testează bateriile: cuptoare mari în care celulele sunt ciclate la temperaturi între minus 30 și 70 de grade Celsius (minus 20 to 158 degrees Fahrenheit), cu umiditate variabilă. Celulele sunt conectate și supuse unor cicluri de descărcare/încărcare care imită utilizarea reală, pentru a înțelege mai bine influența temperaturii asupra performanței și longevității bateriilor.

Poziția geografică a Volvo, într-o țară care experimentează atât ierni severe (minus 20 Celsius/minus 4 Fahrenheit), cât și veri calde (30 Celsius/86 Fahrenheit), reprezintă un avantaj natural pentru dezvoltarea unor EV-uri capabile să funcționeze bine indiferent de temperatură. „Asistență și în curs de dezvoltare a mașinilor într-o țară care are temperaturi extreme sub zero grade, totuși, ne oferă un avantaj deosebit și avem o istorie mare de construit din cu multă cunoaștere.” afirmă Karin Almqvist, evidențiind experiența acumulată în astfel de condiții.

Problema autonomiei în zonele rurale

Pentru locuitorii din mediul rural, autonomia devine și mai importantă. Distanțele până la magazine, școli sau locuri de muncă sunt adesea mai mari, iar rețeaua de transport public poate fi insuficientă sau inexistentă. Drumurile în zone rurale pot fi mai solicitante: înclinații abrupte, serpentine și expunere la intemperii afectează eficiența consumului pentru orice tip de vehicul.

Disponibilitatea stațiilor publice de încărcare este în general mai redusă în afara zonelor urbane, iar rata de adopție a EV-urilor este cu circa 40% mai mică în zonele rurale față de cele urbane în SUA. În astfel de condiții, autonomia mare devine vitală.

Maria Cecilia Pinto de Moura, om de știință în programul de transport curat la Uniunea Oamenilor de Știință Îngrijorați, a intervievat în 2024 patru proprietari de EV care locuiesc în zone rurale cu ierni grele, inclusiv în Alaska, Michigan și Virginia. Toți cei intervievați au declarat că se simt complet confortabil conducând EV-uri în orice condiții meteorologice, chiar și în ierni extreme, cum ar fi cele din Alaska, dar au recunoscut că disponibilitatea stațiilor de încărcare în zone rurale poate fi o problemă.

Aceste concluzii sunt susținute și de un sondaj Plug In America din 2024, care a arătat că majoritatea șoferilor de EV din state nordice sau reci erau încrezători în capacitatea de a face călătorii lungi, dar au admis că sunt necesari pași suplimentari de planificare pentru a evita anxietatea legată de autonomie.

Totuși, autonomia medie a vehiculelor electrice a crescut semnificativ: în ultimii zece ani aceasta s-a triplat, iar unele modele moderne, precum Lucid Air, oferă autonomie de peste 500 de mile între încărcări. Acest salt este o evoluție majoră față de cele 84 de mile teoretice oferite de Nissan Leaf în 2014.

Creșterea numărului de puncte de încărcare publice este de asemenea notabilă: în august 2024, Federal Highway Authority a raportat că numărul de puncte de încărcare publice din SUA se dublase în ultimii trei ani, ajungând la aproximativ 190,000 la momentul publicării.

Experiențele personale din trecut arată cât de frustrant poate fi lipsa infrastructurii: în 2015, când rețeaua de încărcare publică în Regatul Unit era abia la început, am parcurs 500 de mile cu un Nissan Leaf care avea o autonomie teoretică de aproximativ 100 de mile (realistic în jur de 70), iar găsirea stațiilor de încărcare funcționale a devenit o provocare majoră, unele puncte nefiind disponibile sau funcționând defectuos, ceea ce a dus la diverse complicații logistice.

Spre condusul fără anxietate cu un EV

Fast forward la 2023: o călătorie de mii de mile prin Marea Britanie și Europa cu un VW ID5, cu o autonomie declarată de peste 300 de mile și cu o rețea densă de încărcătoare rapide, în special pe autostrăzile franceze, m-a convins că deplasările lungi pot fi realizate cu liniște sufletească cu un EV.

Timpul petrecut la volanul mașinilor Volvo în Suedia a demonstrat că condusul unui EV iarna nu trebuie să fie mai complicat decât condusul unei mașini pe benzină sau motorină. Testele pe drumuri publice și pe pistă amenajată pe lacul înghețat au arătat că modelele electrice pot oferi siguranță și plăcere de condus chiar și în cele mai dificile condiții.

Autonomia rămâne provocarea principală în condiții de temperaturi foarte scăzute, dar aceasta devine din ce în ce mai puțin problematică: autonomia modelelor noi crește, optimizările bateriilor și ale sistemelor de încălzire progresează, iar rețeaua de încărcare publică este în expansiune.

Factorul decisiv pentru ca EV-urile să performeze iarna rămâne comportamentul șoferului. Pași simpli, dar eficienți, precum montarea anvelopelor adecvate, preîncălzirea mașinii în timp ce este conectată la priză și planificarea rutelor pentru călătorii lungi ajută la reducerea anxietății în sezonul rece.

Realitatea din Norvegia este poate cea mai clară dovadă practică: chiar și într-o țară cu ierni extreme, aproape 90% din noile mașini vândute în 2024 au fost electrice, ceea ce arată că zăpada, gheața și temperaturile scăzute nu sunt obstacole insurmontabile pentru aceste vehicule — sau pentru șoferii lor.

Cu puțină planificare și atenție la detalii, un EV poate face față călătoriilor de iarnă la fel de bine cum o face vara, transformând temerile legate de frig și autonomie în experiențe de condus sigure și plăcute.