Legea ANL se modifică: noi reguli pentru atribuirea și vânzarea locuințelor de stat

Sursa foto: Click

Senatul a adoptat, pe 23 martie 2026, un proiect de lege care schimbă în mod substanțial regulile privind accesul la locuinţele construite prin programele Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe (ANL). Noul text vine în completarea Legii nr. 152/1998 şi aduce modificări menite să ofere mai multă flexibilitate în administrarea fondului locativ, acordând autorităţilor locale un rol mai activ în distribuirea şi gestionarea imobilelor destinate închirierii.

Extinderea categoriilor eligibile pentru locuinţele ANL

Până în prezent, cadrul legal permitea atribuirea locuinţelor ANL, în principal, tinerilor cu vârsta de până în 35 de ani şi specialiştilor din domenii considerate esenţiale, precum educaţia şi sănătatea. Proiectul aprobat de Senat introduce însă o excepţie notabilă: locuinţele pot fi atribuite şi altor persoane, cu condiţia ca acestea să aibă domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă în raza unităţii administrativ-teritoriale în care se află imobilele.

Această modificare extinde de fapt arcul persoanelor care pot solicita locuinţe ANL şi are potenţialul de a creşte accesibilitatea în zonele urbane în care cererea de locuinţe depăşeşte oferta. Prin prevederea privind domiciliul, reşedinţa sau locul de muncă se urmăreşte, după cum reiese din textul legii, prioritizarea beneficiarilor locali, în faţa celor din afara aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale.

Posibilitatea vânzării locuinţelor către autorităţile locale şi condiţiile aferente

O altă modificare semnificativă introdusă de proiect permite vânzarea locuinţelor ANL către autorităţile administraţiei publice locale, însă această opţiune este condiţionată de solicitarea expresă a acestora şi de respectarea unor reguli stricte. Vânzarea se poate realiza doar dacă autoritatea locală achiziţionează întregul bloc sau locuinţele rămase nevândute, în situaţiile în care o parte dintre locuinţe au fost deja cumpărate de chiriaşi.

Prin această prevedere se urmăreşte o tranziţie organizată a patrimoniului, astfel încât să nu se fragmenteze situaţia de proprietate la scară de bloc, iar administraţiile locale să poată gestiona eficient stocul de locuinţe. Totodată, legea impune obligaţia ca autorităţile locale care achiziţionează astfel de imobile să păstreze destinaţia iniţială a acestora: locuinţe destinate închirierii. Această condiţionare este menită să asigure că bunurile rămân în circuitul public de locuinţe sociale sau de necesitate şi nu sunt transformate în active cu altă destinaţie.

Modalitatea de calcul a preţului de vânzare

Preţul la care vor fi vândute locuinţele este determinat pe baza valorii iniţiale de investiţie a construcţiei. Această valoare va fi actualizată cu rata inflaţiei comunicată de Institutul Naţional de Statistică, calculul fiind efectuat de la momentul punerii în funcţiune a imobilului până la data tranzacţiei. Mecanismul urmăreşte, astfel, o corelare a preţului cu uzura monetară a investiţiei iniţiale în timp, folosind drept referinţă indicele oficial al preţurilor.

În situaţia în care o parte din locuinţe au fost deja vândute către chiriaşi, proiectul prevede o ajustare a valorii totale a investiţiei: suma aferentă locuinţelor vândute va fi scăzută din valoarea totală, ceea ce conduce la un calcul echitabil şi transparent al preţului final pentru unităţile rămase. Această prevedere are rolul de a evita supraevaluarea şi de a reflecta contribuţia deja recuperată prin vânzările anterioare.

Drepturile chiriaşilor care doresc să cumpere locuinţele

Proiectul legislativ clarifică şi procedura pentru chiriaşii care vor să achiziţioneze locuinţele ANL în care locuiesc. Autorităţile administraţiei publice locale vor avea obligaţia de a analiza şi soluţiona solicitările formulate de chiriaşi, respectând cadrul legal existent în materie.

O modificare importantă în acest domeniu priveşte destinaţia sumelor obţinute din vânzarea locuinţelor: acestea nu vor mai fi direcţionate conform regulilor anterioare, ci devin venituri directe ale bugetelor locale. Prin această măsură se oferă administraţiilor locale o sursă suplimentară de finanţare, care poate fi utilizată pentru dezvoltarea şi întreţinerea infrastructurii locative sau pentru alte nevoi bugetare din competenţa autorităţii locale.

Aspecte procedurale şi garanţii

Textul legislativ prevede responsabilităţi clare pentru autorităţile locale în privinţa soluţionării cererilor de cumpărare formulate de chiriaşi, ceea ce implică obligaţii administrative şi termene de analiză. De asemenea, prin obligativitatea de a păstra destinaţia de locuinţe pentru închiriere, se instituie o măsură de protecţie a dreptului la locuire pentru comunitate, reducând riscul unei privatizări necontrolate a stocului de locuinţe destinate categoriilor vulnerabile sau tinerilor.

Propuneri respinse şi paşii următori în procesul legislativ

În faza dezbaterilor din comisiile parlamentare au fost formulate unele amendamente, printre care şi propuneri referitoare la indexarea valorii chiriei după expirarea unei perioade de cinci ani. Aceste amendamente nu au fost adoptate în forma finală votată de plenul Senatului, astfel încât prevederile privind indexarea chiriei rămân, pentru moment, neschimbate faţă de varianta care a trecut în plen.

Proiectul de lege urmează să fie transmis Camerei Deputaţilor, care este forul decizional în acest caz. Doar după dezbaterile şi votul final din Camera Deputaţilor noile reguli pot intra în vigoare efectiv. Această etapă este esenţială pentru definirea textului final care va reglementa atribuirea, vânzarea şi administrarea locuinţelor ANL la nivel local şi naţional.

Posibile efecte şi considerente pentru administraţiile locale

Modificările adoptate în Senat conferă autorităţilor locale instrumente suplimentare pentru gestionarea stocului de locuinţe ANL. Prin posibilitatea de a achiziţiona integral blocuri sau locuinţele nevândute, administraţiile pot planifica politici locale de locuire, menţinându-le în circuitul închirierii şi folosind veniturile din vânzări ca resursă bugetară. În paralel, extinderea categoriilor eligibile poate ajuta la acoperirea unor nevoi acute de locuire în oraşele unde cererea este ridicată.

Totodată, prevederile referitoare la calculul preţului şi la ajustarea valorii investiţiei în cazul vânzărilor parţiale oferă un cadru financiar transparent care ar trebui să reducă disputele privind evaluarea şi să asigure o distribuţie echitabilă a costurilor între părţile implicate.

Ce urmează pentru cetăţeni

Cetăţenii interesaţi de atribuirea sau achiziţia unei locuinţe ANL trebuie să urmărească evoluţia proiectului în Camera Deputaţilor şi, ulterior, actele normative sau procedurale adoptate la nivel local pentru aplicarea noilor prevederi. Pentru mulţi beneficiari potenţiali, modificările ar putea însemna şanse sporite de acces la o locuinţă, mai ales acolo unde autorităţile locale decid să utilizeze instrumentul vânzării pentru a prelua managementul stocului de locuinţe ANL.

Mai multe detalii despre modificările aduse legislaţiei ANL pot fi consultate în textul proiectului publicat de Senat, disponibil online: Legea ANL se schimbă: criterii noi pentru chiriașii locuințelor de stat.

Articol publicat pe 23 martie 2026 la ora 23:56. Foto ilustrare: Bloc ANL /foto: arhiva.