Zelenski afirmă că are sprijinul lui Trump pentru lovituri în Rusia și avertizează: „Liderii de la Kremlin ar trebui să ştie unde sunt buncărele”
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu pentru Axios, că l-a rugat pe Donald Trump pentru un sistem de armament care, potrivit lui, ar forța Rusia la negocieri. Zelenski a transmis un avertisment către oficialii de la Kremlin să își cunoască adăposturile antiaeriene, susținând că, dacă Rusia va lovi infrastructura ucraineană, Ucraina ar putea riposta asupra unor ținte similare din Rusia, inclusiv centrale energetice, fabrici de arme, fabrici de drone și baze de rachete. El a subliniat că nu vizează civili și a menționat că Ucraina deține deja drone capabile să lovească în adâncul teritoriului rus. Interviul complet urmează să fie difuzat vineri.
Sursa foto: Imagine generată AI
Zelenski afirmă că are sprijinul lui Trump pentru lovituri în Rusia și avertizează: „Liderii de la Kremlin ar trebui să ştie unde sunt buncărele”
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a oferit detalii despre discuțiile sale cu președintele Statelor Unite, Donald Trump, într-un interviu acordat publicației Axios, în care a abordat atât posibilitatea unor lovituri asupra unor ținte din Rusia, cât și solicitarea unui sistem de armament care, în opinia sa, ar putea pune presiune pe liderul de la Kremlin pentru a accepta negocieri. Fragmentul apărut în presă anticipează difuzarea integrală a interviului programată pentru vineri, iar afirmațiile liderului de la Kiev au stârnit reacții și atenție internațională prin claritatea lor asupra unor linii roșii și asupra mijloacelor pe care Ucraina le consideră necesare pentru a forța o soluție politică.
În declarațiile oferite jurnalistului Barak Ravid, Zelenski a subliniat că a discutat cu Donald Trump despre posibilitatea ca părțile implicate în conflict să vizeze infrastructuri sensibile. În contextul acestor discuții, președintele ucrainean a transmis un avertisment adresat oficialilor de la Kremlin, sugerând că aceștia ar trebui să cunoască locațiile adăposturilor antiaeriene din propriile zone. Mesajul, rostit într-un registru pragmatic, a fost formulat ca o precizare că, în eventualitatea în care ostilitățile nu se vor încheia, astfel de adăposturi vor deveni necesare pentru protecția populației și a responsabililor politici și militari.
Fragmentul publicat de Axios, înaintea transmiterii interviului integral, arată o parte esențială a conversației care poate influența cursul politicilor militare și diplomatice din perioada următoare. Zelenski a afirmat că discuțiile cu Trump au inclus concesii și garanții privind sprijinul american, în special în privința unor capacități de lovire la distanță. Liderul ucrainean a pus accent pe faptul că, dacă Ucraina va primi armament cu rază lungă de acțiune, utilizarea acestuia vizează accelerarea încheierii conflictului, nu escaladarea pe termen lung.
Zelenski: I-am cerut lui Trump armament nou care să-l aducă pe Putin la masa negocierilor
În cadrul întâlnirii lor din cursul zilei de marți, Volodimir Zelenski afirmă că a adresat lui Donald Trump o solicitare pe care a descris-o ca fiind una „specială”, unică în felul său, menită să creeze condiții suplimentare pentru ca Vladimir Putin să accepte să vină la masa negocierilor. Conform relatării sale, cererea a vizat un sistem de armament concret, a cărui existență ar genera pentru partea rusă un stimulent puternic de a discuta soluții politice. Zelenski a explicat că a menționat în mod direct ceea ce consideră a fi necesar pentru a obține o presiune militară care să se translate în alternative diplomatice.
Președintele ucrainean a precizat că nu a vrut să facă publice detalii tehnice sau denumirea exactă a sistemului solicitat, dar a subliniat scopul clar al cererii: nu folosirea imediată ca acțiune ofensivă per se, ci posesorul acelui capacități ca instrument de presiune. Zelenski a exprimat ideea că simpla deținere a acelui sistem ar putea funcționa ca mijloc de a modifica rațiunea de stat a liderilor ruși, conducând spre negocieri. În formularea sa succintă, liderul ucrainean a arătat că dorința este ca acel element de putere militară să determine schimbarea calculului strategic al Kremlinului.
Potrivit declarației sale, Donald Trump a fost la curent cu solicitarea și a reacționat afirmând că partea americană va încerca să răspundă în mod concret la cererea Ucrainei. Zelenski a redat acea promisiune a președintelui american drept o asigurare că administrația de la Washington „va lucra” pentru a identifica mijloace prin care poate satisface nevoia semnalată de Kiev. Această abordare a fost prezentată ca parte a unui dialog între aliați, în care Ucraina cere capacități care să îi permită să negocieze dintr-o poziție mai tare, iar Statele Unite analizează ce sprijin pot furniza în consecință.
Relatarea lui Zelenski despre întâlnirea cu Donald Trump scoate în evidență două puncte esențiale: pe de o parte, solicitarea unui sistem specific de armament care, în percepția Kievului, ar avea valoare strategică de negociere; pe de altă parte, receptivitatea și disponibilitatea declarată a administrației americane de a examina răspunsul la acea solicitare. În absența unei prezentări publice a detaliilor tehnice, discuția rămâne concentrată pe scopul politic al cererii și pe modul în care aceasta ar influența dinamica negocierilor cu Moscova.
Zelenski: Trump mi-a spus că putem bombarda centralele energetice ruse și fabricile de armament, dacă rușii le atacă pe ale noastre
În aceeași convorbire cu jurnalistul Axios, președintele ucrainean a abordat și tema țărilor vizate în eventuale riposte: infrastructura energetică și facilitățile industriale legate de producția de armament. Zelenski a relatat că Donald Trump i-ar fi comunicat un principiu după care, în cazul în care Rusia lovește infrastructurile ucrainene vitale, retorsiunea ar putea viza, în oglindă, obiective similare pe teritoriul rus. Acest lucru a fost enunțat de Zelenski ca o asigurare că partea americană recunoaște dreptul Ucrainei de a răspunde la atacuri care vizează capacități esențiale pentru funcționarea statului și pentru viața civilă.
Concret, Zelenski a spus că președintele american ar fi indicat că, dacă rușii vor ataca centrale electrice ucrainene, atunci centralele electrice ruse ar putea fi considerate ținte admisibile pentru un răspuns. Liderul de la Kiev a mai spus că același tip de logică s-ar aplica și în cazul fabricilor de drone sau a bazelor de rachete din Rusia. Astfel, se conturează un principiu de reciprocitate: loviturile care afectează infrastructura civilă sau capacitățile militare ale Ucrainei pot justifica măsuri echivalente îndreptate împotriva unor obiective similare ruse.
În același timp, Zelenski a ținut să sublinieze distincția pe care o face între forțele ucrainene și ceea ce a etichetat el ca „teroriști”, respingând ideea că Ucraina ar urma să țintească populația civilă. Oficialul a afirmat că precauțiile privind evitarea victimelor civile sunt parte din calculul militar și politic al autorităților de la Kiev. Această precizare vizează atât legitimitatea acțiunilor militare ale Ucrainei, cât și recepția internațională a oricăror operațiuni care ar putea afecta persoane necombatante.
O componentă a mesajului transmis a fost o avertizare directă adresată oficialilor ruși: aceștia „ar trebui să știe unde sunt adăposturile antiaeriene” din propriile zone. În contextul spuselor sale, Zelenski a explicat că, dacă ostilitățile vor continua, acele adăposturi vor fi necesare pentru protecția oamenilor. Formularea, în esență, servește ca o notificare că regimul de la Moscova nu poate ignora posiblitatea ca ținte sensibile de pe teritoriul rus să devină parte a circuitului de răspuns militar din partea Kievului, în condițiile în care infrastructuri ucrainene ar fi atacate.
Mai mult, Zelenski a făcut referire la capacitățile pe care Ucraina le are deja disponibile: potrivit afirmațiilor sale, forțele ucrainene dispun de drone capabile să lovească adânc în interiorul teritoriului Rusiei. Această mențiune vine ca un element de context pentru solicitarea adresată Statelor Unite, arătând că Ucraina are deja mijloace cu care poate atinge obiective externe și că un aport suplimentar din partea americană, în special în materie de arme cu rază lungă de acțiune, ar amplifica această capabilitate. În viziunea sa, o astfel de combinație ar servi la accelerarea finalului conflictului.
Rezumând aceste afirmații, se conturează o logică strategică clară folosită de Kiev: consolidarea capacității de a riposta la atacuri asupra infrastructurii interne cu măsuri care ar putea afecta infrastructuri similare ale adversarului, păstrarea unei distincții clare între ținte militare și civili, și utilizarea instrumentelor militare ca mijloc de presiune pentru a readuce conducerea rusă la masa negocierilor. Toate aceste puncte au fost comunicate în termeni concreți în intervievarea pentru Axios, iar fragmentul publicat anterior difuzării complete a interviului a deschis discuția publică asupra naturii sprijinului american și a felului în care acesta poate fi folosit de Ucraina.
Afirmațiile lui Zelenski se înscriu într-un cadru mai larg al negocierilor și al dialogului transatlantic privind sprijinul militar destinat Ucrainei, precum și al dezbaterilor despre limitele și condițiile utilizării forței în cadrul conflictului. În lipsa unor detalii tehnice privind sistemul de armament solicitat, atenția rămâne concentrată asupra implicațiilor politice și militare ale unei astfel de livrări: dacă acel sistem ar putea schimba percepțiile părții ruse asupra costului continuării războiului și dacă ar crea stimulente suficient de puternice pentru a determina o schimbare în pozițiile de negociere.
De asemenea, declarațiile despre acceptul din partea administrației americane de a „lucra” la solicitarea Kievului arată existența unui canal de comunicare activ între cele două părți. Aceasta reflectă atât disponibilitatea la consultare, cât și complexitatea deciziilor privind transferurile de tehnologie și armament în contextul unui conflict de proporții care impune evaluări strategice și juridice atente din partea donatorilor externi.
Pe plan intern, mesajul adresat Moscovei poate fi interpretat ca o încurajare pentru populația și conducerea ucraineană, în sensul că există un efort diplomatic pentru obținerea unor capabilități care să echilibreze raportul de forțe. În același timp, anunțul privind capacitatea existentă a Ucrainei de a atinge ţinte în adâncime în Rusia prin intermediul dronelor nu doar că transmite o avertizare adversarului, dar și aclimatizează opinia publică internațională cu privire la opțiunile strategice pe care Kievul le are la dispoziție.
Interviul complet, programat să fie difuzat vineri, urmează să ofere versiuni extinse ale discuțiilor deja făcute publice prin fragmente. Până atunci, afirmațiile sintetizate și publicate de Axios au generat deja reacții și analize privind posibilele urmări ale unui astfel de sprijin, precum și asupra modului în care relația bilaterală dintre Washington și Kiev se poate traduce în decizii tactice pe câmpul de luptă.
În final, mesajul transmis de Zelenski îmbină apelul la sprijin practic cu o strategie diplomatică clară: obținerea unor instrumente care să permită nu doar apărarea și răspunsul, ci și crearea unei presiuni care să transforme opțiunea militară a Moscovei în una de dialog. Această combinație de elemente militare și politice a fost pusă în lumină de declarațiile liderului ucrainean, iar urmările lor vor depinde de deciziile pe care Washingtonul le va lua în privința livrării sau nu a echipamentelor cerute.
