Acordul Marii Britanii de predare a Insulelor Chagos către Mauritius, blocat pe termen nedefinit după retragerea sprijinului SUA

Sursa foto: Apnews

Guvernul britanic a anunțat că proiectul de lege menită să consfințească predarea suveranității Insulelor Chagos către Mauritius a rămas fără timp în Parlament şi este, în prezent, pus pe pauză după ce administrația președintelui american Donald Trump şi-a retras sprijinul pentru acord. Măsura, concepută în primul rând pentru a garanta securitatea pe termen lung a bazei militare comune de pe Diego Garcia, nu va deveni lege înainte de încheierea sesiunii parlamentare curente și nu figurează în lista de proiecte anunțată pentru următoarea sesiune, care începe pe 13 mai.

Un gest strategic amânat din cauza unei schimbări de poziție la Washington

Inițial susținut de administrația Trump, acordul urma să transfere suveranitatea Insulelor Chagos în favoarea Mauritius, în schimbul unui angajament prin care Marea Britanie ar fi închiriat înapoi baza de pe Diego Garcia pentru cel puțin 99 de ani. Potrivit guvernului britanic, această formulă ar fi protejat baza de provocări juridice internaționale şi ar fi asigurat funcționarea sa pe termen lung.

Schimbarea neașteptată de atitudine a fost anunțată de președintele Trump în ianuarie, când a calificat transferul suveranității drept „un act de mare prostie”. Drept urmare, autoritățile britanice au oprit progresul legislativ, iar oficialii recunosc că proiectul de lege a rămas fără timp în actuala sesiune a Parlamentului, ceea ce îl trimite practic într-un „congelator” până la normalizarea sprijinului american.

Importanța strategică a Diego Garcia

Guvernul britanic a subliniat în mod repetat că „Diego Garcia este un atu militar strategic cheie atât pentru Marea Britanie, cât şi pentru Statele Unite”. Baza izolată de pe Diego Garcia, situată în arhipelagul Chagos din Oceanul Indian, a fost folosită în sprijinul operaţiunilor americane din Vietnam, Irak şi Afganistan şi a servit, de asemenea, ca punct de plecare pentru bombardiere americane în contextul conflictului dintre SUA şi Iran susținut de Israel.

Sub această înţelegere, care venea după ani de negocieri cu Mauritius, Marea Britanie ar fi închiriat înapoi accesul la Diego Garcia pentru cel puțin 99 de ani, măsură menită să ofere garanţii operaţionale în faţa unor posibile contestări internaţionale.

Contextul decizional al Londrei

Oficialii britanici au declarat public că, deşi consideră acordul cea mai bună modalitate de a proteja viitorul bazei, s-au angajat să nu avanseze fără susţinere americană. Din acest motiv, schimbarea de poziţie a preşedintelui Trump a obligat Guvernul de la Londra să reevalueze paşii următori şi să îngheţe procedura legislativă până la clarificarea poziţiei Washingtonului.

Simon McDonald, fost şef al Foreign Office până în 2020, a explicat pentru BBC că guvernul „nu avea altă opţiune” decât să pună acordul pe pauză într-un context în care preşedintele Statelor Unite şi-a exprimat ostilitatea faţă de înţelegere. El a descris situaţia ca pe intrarea tratatului „într-un îngheţ profund” pe termen nelimitat, până când relaţiile şi sprijinul vor fi restabilite.

Tensionarea relaţiilor între Londra şi Washington

Blocajul legislativ vine pe fondul unor tensiuni mai largi între guvernul condus de Keir Starmer şi administrația Trump. În particular, divergenţele au apărut în legătură cu abordarea faţă de conflictul cu Iranul: Starmer a refuzat iniţial să permită folosirea bazelor britanice de către avioanele americane pentru atacuri asupra Iranului, deşi ulterior a acceptat utilizarea bazelor din Anglia şi a celei de pe Diego Garcia strict pentru lovituri asupra siturilor de rachete ale Iranului, excluzând alte tipuri de ţinte.

Președintele Trump a criticat aliații NATO pentru ezitările lor legate de implicarea în conflict şi l-a denigrat public pe Starmer, numindu-l „nu Winston Churchill” şi ironizând Marina Regală. Aceste tensiuni au contribuit la eroziunea sprijinului american esenţial pentru avansarea acordului privind Chagos.

Reacţii politice şi temeri privind securitatea

Partidele de opoziţie din Marea Britanie, inclusiv Partidul Conservator şi Reform UK, s-au pronunţat împotriva acordului, argumentând că cedarea suveranităţii ar putea expune arhipelagul influenţei Chinei şi Rusiei. Criticii au făcut apel la administraţia Trump să îşi revoce susţinerea pentru transfer, cerând astfel blocarea definitivă a planului.

În răspuns, guvernul britanic a subliniat necesitatea protejării securităţii operaţionale a bazei drept motiv central pentru propunere. Oficialii au afirmat că acordul nu urmărea abandonarea controlului asupra facilităţii, ci asigurarea cadrului juridic care să apere funcţionarea sa pe termen lung.

Perspectivele insularilor chagossieni şi contestările juridice

Un alt aspect sensibil al dosarului îl constituie destinul locuitorilor chagossieni, evacuaţi în anii 1960 şi 1970 pentru a permite construirea bazei. Aceștia susţin că nu au fost consultaţi în legătură cu înţelegerea dintre Marea Britanie şi Mauritius şi se tem că un transfer de suveranitate ar îngreuna posibilitatea revenirii lor acasă.

Estimările menţionate indică aproximativ 10.000 de chagossieni şi descendenții lor care trăiesc în prezent în principal în Marea Britanie, Mauritius şi Seychelles. Mulți dintre ei au dus lupte îndelungate în instanţele britanice pentru dreptul de a se întoarce pe insulele lor natale, dar au întâmpinat până acum eșecuri în căile de atac juridice din Regatul Unit.

Presiuni juridice internaţionale şi poziţia organizaţiilor multilaterale

În ultimele decenii, Organizaţia Naţiunilor Unite şi cel mai înalt tribunal internațional au cerut Marii Britanii să restituie arhipelagul Mauritiusului, consolidând astfel argumentele pentru o soluţie negociată. Guvernul britanic a afirmat că acordul convenit cu Mauritius era o modalitate de a răspunde acestor hotărâri printr-un transfer condiţionat de garanţii care să păstreze funcţionalitatea bazei.

Cu toate acestea, retragerea sprijinului american a smuls pământul de sub picioarele planurilor britanice şi a lăsat procesul într-o stare incertă, întrucât asigurarea susţinerii americane a fost prezentată ca o condiţie esenţială pentru progresul legislativ.

Calea înainte: speranţa revitalizării acordului

În pofida frustrării la nivel guvernamental faţă de schimbarea de poziţie a administraţiei americane, oficialii britanici şi-au exprimat încă speranţa că acordul poate fi readus în discuţie şi reanclanşat în viitor, odată ce condiţiile politice şi susţinerea externă vor fi restabilite.

Până la clarificarea poziţiei Washingtonului şi la o reluare a parcursului parlamentar, proiectul de lege rămâne blocat. Obiectivul oficial rămâne acelaşi: protejarea securităţii operaţionale a bazei de pe Diego Garcia pe termen lung, într-un cadru juridic care să răspundă atât recomandărilor internaţionale, cât şi preocupărilor strategice ale Marii Britanii şi Statelor Unite.

În acest moment, soarta transferului suveranităţii rămâne incertă, iar perspectiva reîntoarcerii locuitorilor chagossieni pe insulele lor native continuă să fie eclipsată de considerentele securităţii militare şi de geopolitica regională.

Mai multe detalii despre contextul bazei de pe Diego Garcia şi despre istoricul înţelegerii pot fi consultate în materialele publicate de Agenţia de Presă Associated Press: Articolul principal şi pagina explicativă Ce trebuie să știți despre Chagos și Diego Garcia.