Anchetă și procese: Rusia acuzată că a orchestrat o campanie de dezinformare și tulburări în Angola

Sursa foto: Bbc

Două persoane cu cetățenie rusă și doi angoleni trimiși în judecată pentru o presupusă operațiune de influență

Procurorii din Angola au trimis în judecată doi cetățeni ruși și doi angoleni, acuzându-i că ar fi orchestrat o campanie de dezinformare menită să genereze proteste împotriva guvernului și să influențeze cursul politic înaintea alegerilor prezidențiale planificate pentru anul următor. Cei doi ruși, consultantul politic Igor Ratchin și traducătorul Lev Lakshtanov, reținuți în august, se confruntă cu 11 capete de acuzare care includ terorism, spionaj și trafic de influență. Jurnalistul sportiv Amor Carlos Tomé și activistul politic Francisco Oliveira sunt, de asemenea, inculpați și vor fi judecați pentru rolurile lor, având în vedere acuzații distincte împotriva fiecăruia.

Contextul acuzațiilor și legătura cu o rețea despre care procurorii susțin că provine din rămășițele Wagner

Potrivit rechizitoriului, care a ajuns în posesia instituțiilor de presă internaționale, ancheta vizează o presupusă operațiune coordonată de o rețea denumită în documente „Africa Politology”. Această rețea ar fi rezultat din foști operatori și agenți de informații asociați grupului Wagner, a cărui istorie în Africa este bine documentată, iar fondatorul său, Evgheni Prigojin, a murit într-un accident aviatic în 2023.

Apărarea celor acuzați respinge legăturile cu Africa Politology sau cu Wagner, susținând că cei doi ruși nu au acționat în numele statului rus și că scopul activității lor ar fi fost cooperarea pentru înființarea unei case culturale ruse la Luanda. Avocații invocă, de asemenea, lipsa unor „fapte concrete și obiective” în rechizitoriu.

Rolurile atribuite și acuzațiile specifice

Procurorii îi descriu pe Ratchin și Lakshtanov drept inițiatorii acestei operațiuni. Ratchin ar fi coordonat activitățile și ar fi fost la centrul rețelei, în timp ce Lakshtanov, care are experiență ca traducător în Angola din perioada sovietică, ar fi asigurat suportul lingvistic necesar operațiunilor locale. Cei doi ar fi efectuat plăți către jurnaliști și pseudo-experți locali pentru a disemina informații manipulative în mass-media angoleză, suma totală a acestor plăți depășind 24.000 de dolari (aproximativ 17.900 lire sterline), conform actelor de urmărire penală.

Alți doi angoleni, notați în rechizitoriu, ar fi facilitat legătura cu mediul politic local. Francisco Oliveira, cunoscut și sub porecla „Buka Tanda”, este un lider de tineret al partidului de opoziție Unita care a studiat inginerie chimică în Rusia între 2015 și 2019 și vorbește rusa. Procurorii susțin că el ar fi fost cel care i-ar fi prezentat pe ruși unor figuri politice din Angola. Avocatul său a declarat, însă, că Oliveira cunoaște doar intenția de a înființa o casă culturală rusă și nu are legături cu organizația Politology.

Amor Carlos Tomé, jurnalist sportiv la postul public angolez TPA, este acuzat de procurori că ar fi colectat informații despre peisajul politic și potențialii candidați la președinție și că ar fi contribuit la producerea și publicarea de conținut legat de presupusa operațiune de influență. Echipa sa de apărare susține că nu sunt demonstrate „elementele subiective sau obiective” ale infracțiunilor din rechizitoriu.

Intrarea în Angola, proiectul casei culturale și numele lui Maxim Shugalei

Procurorii susțin că prima echipă de operativi a sosit în capitala Luanda în 2024, sub pretextul deschiderii unei case culturale ruse, proiect care, potrivit anchetei, nu s-a concretizat. Printre persoanele menționate ca având legături cu aceste eforturi se numără Maxim Shugalei, un activist politic asociat Wagner, sancționat de Uniunea Europeană pentru coordonarea campaniilor de dezinformare și personaj principal al unei trilogii cinematografice despre activități în Africa, despre care se spune că ar fi fost sponsorizată de Prigojin.

Shugalei ar fi călătorit în Angola însoțit de traducătorul său pe termen lung, Samer Suaifan. Potrivit informațiilor publice, Suaifan a recunoscut că îl cunoaște pe unii dintre inculpați, în timp ce Shugalei neagă orice cunoaștere a acestora. Rechizitoriul face referire la sosirea unor astfel de figuri în octombrie 2024, însă documentele conțin elemente controversate și contradicții discutate mai jos.

Metodele reproșate: plăți, pseudosite și articole plantate

Procurorii au identificat o serie de materiale distribuite în mass-media locală și rețele sociale, pe care le consideră probe ale campaniei de dezinformare. Un exemplu este o pagină de Facebook care imita site-ul de știri Angola 24 Horas și care, într-o postare din ianuarie 2025, avertiza că Angola ar putea fi atrasă în războiul din Ucraina. În decembrie 2024, aceeași pagină a publicat un mesaj critic la adresa Coridorului Lobito, un proiect feroviar sprijinit de parteneri occidentali pentru transportul mineralelor dinspre centrul Africii spre porturile angoleze; postarea susținea că firmele străine obțin acces aproape total la resursele minerale ale Angolei.

Articolul despre Coridorul Lobito a apărut a doua zi pe site-ul Lil Pasta News, care a publicat ulterior un material ce specula dacă țara „a semnat un pact cu Diavolul” prin participarea la proiect. Echipă editorială a Lil Pasta News a declarat că textele respective nu au fost scrise de jurnaliștii lor, ci au sosit printr-un intermediar, că nu a existat contact direct cu autorul original și nici o plată pentru publicare.

Apărarea rusă susține că nu există dovezi care să arate că Igor Ratchin ar fi comandat respectivele articole.

Reclamații privind autenticitatea protestelor și folosirea acuzațiilor ca pretext

Iulie a adus în Angola cele mai sângeroase proteste de la încheierea războiului civil dintre Unita și MPLA în 2002. Ce a început ca o grevă a șoferilor de taxi din Luanda a escaladat rapid în mișcări de stradă la scară națională, care au degenerat în episoade violente în multe zone ale țării. Conform cifrelor oficiale, cel puțin 29 de persoane au murit și peste 1.200 au fost arestate.

Procurorii susțin că cei inculpați au orchestrat unele sau toate aceste proteste, invocând note găsite pe telefoanele mobile ale suspecților și fotografii realizate de Ratchin. Avocații afirmă că imaginile au fost capturate în scopuri de siguranță, pentru a avea dovezi în cazul în care clientul ar fi fost atacat; imaginile și notele nu au fost făcute publice în anchetele disponibile.

Mulți jurnaliști și activiști angolezi contestă teoria conform căreia protestele ar fi fost dirijate din exterior și avertizează că autoritățile ar putea folosi prezența rușilor ca țapi ispășitori. Cercetătoarea Sheila Nhancale de la Human Rights Watch a declarat: „Oamenii protestau din cauza condițiilor lor de viață, nu pentru că altcineva dintr-o altă țară le-a spus să o facă.” World Bank estimează că aproape 40% dintre angolezi ar putea trăi sub pragul internațional al sărăciei de 3 dolari pe zi, un context socio-economic care explică nemulțumirile populației.

Inconsistențe și erori în rechizitoriu

Rechizitoriul a fost criticat pentru greșeli materiale, inclusiv erori de scriere și discrepanțe cronologice. Un exemplu semnificativ este mențiunea că operațiunea rusă ar fi început pe 9 octombrie 2024 cu sosirea lui Maxim Shugalei și a altora, în ciuda faptului că Shugalei a fost arestat în Ciad pe 19 septembrie 2024 și a fost repatriat la Moscova pe 16 noiembrie 2024. Astfel de contradicții au pus sub semnul întrebării unele dintre concluziile procurorilor, iar echipa de anchetă a fost solicitată să clarifice aceste discrepanțe, dar nu a răspuns solicitărilor de clarificare.

Un expert juridic, Rui Verde, afiliat centrului de studii africane al Universității Oxford, a subliniat că marea provocare pentru acuzare va fi demonstrarera că actele înscrise în rechizitoriu constituie un tipar deliberat și coerent, un fel de „foaie de parcurs” intenționată spre subversiune politică. Fără o astfel de demonstrație, argumentul potrivit căruia activitățile ar fi fost planificate pentru a răsturna echilibrul politic rămâne fragil.

Întâlniri cu lideri politici și promisiuni de sprijin financiar

În documentele anchetei sunt menționate întâlniri între inculpați și figuri politice importante din Angola, atât din rândul partidului la putere MPLA, cât și al opoziției Unita. Procurorii susțin că rușii s-ar fi întâlnit cu generalul MPLA Higino Carneiro și cu liderul Unita, Adalberto Costa Júnior, ambii considerați potențiali candidați în alegerile viitoare. Unul dintre acuzații principale afirmă că rușii ar fi oferit generalului Carneiro până la 15 milioane de dolari (aproximativ 11 milioane de lire sterline) pentru sprijin de campanie, alături de asistență în domeniul securității, consultanță strategică și activități de culegere de informații.

În documentele văzute de analiști, nu există dovezi directe care să ateste efectuarea acelor plăți menționate. Avocatul Elizeu Nguiniti a declarat că nu poate confirma dacă astfel de întrevederi au avut loc. Un reprezentant al Unita, Jonas Mulato, a catalogat acuzațiile care leagă conducerea partidului de o operațiune de influență străină drept false și a afirmat că se observă tot mai mult utilizarea procedurilor judiciare în scopuri politice. BBC a solicitat, de asemenea, un punct de vedere din partea generalului Carneiro, dar nu a primit răspuns.

Posibile urmări și poziția Rusiei

Dacă vor fi condamnați, surse juridice locale și internaționale estimează că rușii ar putea fi expulzați sau trimiși înapoi în Rusia. Totuși, informațiile obținute dinspre comunitatea diplomatică rusă sugerează că autoritățile de la Moscova nu par dispuse să intervină în sprijinul acestor persoane. Un interlocutor apropiat mediului diplomatic rus a declarat: „Logica este simplă: aceste persoane nu îndeplineau sarcini oficiale de stat, erau doar contractori. Poziția Rusiei în țară este deja slabă, deci nu are rost să o înrăutățească. Să se descurce singuri rămășițele operațiunii lui Prigojin.”

Analiza geopolitică arată că Angola devine un teren important de competiție: este unul dintre principalii producători africani de petrol și exportatori de diamante, iar poziția sa strategică și resursele naturale o fac atractivă pentru marile puteri. Relațiile istorice cu Moscova, solidificate în perioada Războiului Rece, au fost însă afectate de orientarea adminstrației președintelui João Lourenço către Occident: companii rusești precum Alrosa și banca VTB au fost nevoite să părăsească Angola din cauza sancțiunilor impuse Rusiei după invazia din Ucraina. Președintele João Lourenço nu l-a mai primit pe președintele rus Vladimir Putin din 2019, semn al unei apropiiții mai pronunțate către parteneri occidentali.

Ce urmează în procesul penal

Procesul urmează să se desfășoare în instanțele angoleze, iar acuzațiile vizează un mix amplu de fapte penale, de la spionaj și terorism până la trafic de influență. Avocații apărării au criticat calitatea rechizitoriului și au pledat pentru absența unor probe convingătoare care să lege în mod direct activitățile reclamatelor de o campanie sistematică de subminare a ordinii interne. De partea cealaltă, procurorii vor încerca să construiască un tablou coerent al presupusei operațiuni, bazându-se pe plăți, materiale publicate în mass-media locală și pe contacte cu figuri politice cheie.

Până la pronunțarea unei sentințe, cazul rămâne monitorizat îndeaproape la nivel internațional, dată fiind implicația unui actor perceput ca fiind legat de operațiunile fostului grup mercenar Wagner și consecințele politice asupra relațiilor Angolei cu marile puteri.

Detaliile cazului și documentele legale continuă să genereze dezbateri cu privire la natura reală a protestelor din 2025 și la responsabilitățile actorilor străini versus factori interni care au alimentat nemulțumirea populară. Procesele vor oferi, în etapa următoare, elemente suplimentare pentru a evalua dacă acuzațiile pot fi susținute în fața instanțelor sau dacă vor rămâne intelese ca parte a unei rivalități geopolitice mai ample.

Surse și materiale citate în acest articol pot fi consultate în original la paginile instituțiilor internaționale de presă care au relatat cazul, inclusiv la articolul principal care documentează rechizitoriul și acuzațiile: BBC – Inside the alleged Russian operation to trigger anti-government protests in Angola. Informații adiționale despre activitatea lui Maxim Shugalei în Africa pot fi găsite aici: BBC – Why Russia’s Africa propaganda warrior was sent home, iar analiza fondului proiectului Coridorul Lobito și reacțiile locale sunt documentate aici: BBC – Lobito Corridor coverage.