China reduce majorările planificate la preţurile carburanţilor pentru a “reduce povara” şoferilor

Sursa foto: Bbc

Autorităţile chineze au revizuit în scădere creşterea planificată a preţurilor la carburanţi, într-o mişcare menită să diminueze impactul ascensiunii costurilor energetice asupra consumatorilor şi a economiei, pe fondul perturbărilor cauzate de conflictul din jurul Strâmtorii Hormuz.

Modificarea majorărilor: cifre şi efecte imediate

Iniţial, scumpirile stabilite pentru carburanţi urmau să fie destul de substanţiale: 2.205 yuani pe tonă pentru benzină şi 2.120 yuani pe tonă pentru motorină. După intervenţia guvernamentală, aceste majorări au fost reduse aproape la jumătate, fiind ajustate la 1.160 yuani şi, respectiv, 1.115 yuani pe tonă, începând de marţi.

Aceste modificări vin într-un context în care preţul local al benzinei a crescut cu aproximativ 20% de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, care a redus semnificativ traficul comercial prin una dintre principalele rute maritime pentru petrol, Strâmtoarea Hormuz.

Motivele deciziei şi reacţia autorităţilor

Oficialii chinezi au argumentat că măsura urmăreşte „reducerea poverii pentru utilizatori” şi stabilizarea condiţiilor economice interne. Planificatorul de stat al Chinei a declarat că, pentru a atenua impactul creşterilor anormale ale preţurilor internaţionale la ţiţei, a uşura povara utilizatorilor din aval şi a asigura funcţionarea economică stabilă şi bunăstarea publică, au fost adoptate măsuri de reglementare temporare.

Decizia a fost pusă în aplicare de Comisia Naţională pentru Dezvoltare şi Reformă (NDRC), instituţie care monitorizează şi revizuieşte preţurile pentru benzină şi motorină la intervale de zece zile, ajustându-le pe baza evoluţiei preţurilor globale ale ţiţeiului.

Presiunea asupra pieţei interne: cozi, epuizări şi restricţii la export

Cresterea preţurilor a generat reacţii imediate pe plan local: la sfârşitul săptămânii, în mai multe oraşe chineze s-au format cozi lungi de autovehicule la staţiile de carburanţi, iar unele benzinării au postat anunţuri prin care informau că au rămas fără combustibil. În încercarea de a ţine sub control oferta internă, autorităţile ar fi cerut unor rafinării să înceteze temporar exporturile de carburanţi, pentru a păstra provizii suficiente pe piaţa internă. Guvernul chinez nu a răspuns la solicitările de clarificare pe această temă.

Contextul global: preţul ţiţeiului şi aprovizionarea cu petrol

La nivel internaţional, piaţa petrolului a reacţionat volatil: preţul ţiţeiului Brent a depăşit pragul de 100 de dolari pe baril marţi, după o zi de scădere cauzată de relatări contradictorii privind posibile negocieri între Statele Unite şi Iran.

Analistul Ole Hansen, responsabil cu strategia pentru mărfuri la Saxo Bank, a explicat pentru BBC că Beijingul a profitat în trecut de perioadele cu preţuri scăzute pentru a-şi consolida rezervele naţionale. Potrivit lui Hansen, estimările sugerează că stocurile chineze se ridică la aproximativ 900 de milioane de barili, adică puţin sub trei luni de importuri. Statistica citată în presă din cercuri academice, preluată de media de stat chineză, a menţionat şi o cifră de aproximativ 1,4 miliarde de barili pentru rezervele de benzină.

În primele două luni ale anului, conform datelor administraţiei vamale chineze, Beijingul a cumpărat cu 16% mai mult ţiţei comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, semnalând o acumulare activă de aprovizionări în faţa incertitudinilor globale.

Rolul Iranului şi al altor furnizori în portofoliul energetic al Chinei

China importă o parte semnificativă din petrolul necesar din statele Golfului, iar Iranul a fost un furnizor important, în special în condiţiile în care petrolul iranian este sancţionat de Statele Unite. Unele rapoarte indică faptul că Beijingul achiziţionează mai mult de 80% din exporturile de petrol ale Iranului, iar conform Administraţiei americane pentru Informaţii privind Energie (EIA), volumele provenite din Arabia Saudită şi Iran reprezintă fiecare peste 10% din totalul importurilor chineze.

Pe termen scurt, autorităţile din China s-au arătat prudenţe în gestionarea aprovizionării, pentru a nu lăsa piaţa internă să suporte integral şocurile generate de creşterea preţurilor la nivel mondial.

Măsuri şi reacţii în alte state din Asia

Creşterea globală a preţurilor la energie a forţat şi alte ţări asiatice să adopte măsuri pentru a reduce impactul asupra economiilor şi asupra cetăţenilor. Printre măsurile raportate se numără:

• angajaţii din sectorul public din Filipine au fost obligaţi să lucreze patru zile pe săptămână
• Sri Lanka a declarat fiecare zi de miercuri drept zi liberă pentru instituţiile publice
• Thailanda şi Vietnam au încurajat cetăţenii să lucreze de acasă pentru a economisi combustibil
• funcţionarii publici thailandezi au fost îndemnaţi să suspende călătoriile în străinătate, să poarte cămăşi cu mânecă scurtă la locul de muncă şi să folosească scările în loc de lifturi
• serviciile de autobuz private din Sri Lanka au fost aproape blocate luni, după ce operatorii au declanşat o grevă pentru a cere revizuirea tarifelor ca urmare a creşterii costului carburantului
• peste 20 de grupuri de transport din Filipine au declarat o grevă pentru perioada 26-27 martie, cerând intervenţii guvernamentale privind creşterea preţurilor la carburanţi

Impact puternic în Japonia şi Coreea de Sud

Ţările dependente de ţiţeiul care tranzitează Strâmtoarea Hormuz, precum Japonia şi Coreea de Sud, au resimţit presiuni deosebite. În Japonia, preţurile la benzină au atins un nivel record săptămâna trecută: preţul mediu de vânzare cu amănuntul a urcat la 191 yeni pe litru luni, ceea ce reprezintă o creştere de 18% faţă de săptămâna precedentă, potrivit datelor ministerului japonez pentru economie.

În Coreea de Sud, preşedintele Lee Jae Myung a anunţat că instituţiile publice vor reduce utilizarea automobilelor de serviciu pentru pasageri. Biroul preşedintelui a precizat că Lee a renunţat la planurile de a participa la un forum internaţional în China, alegând să rămână în Coreea de Sud pentru a „conduce direct răspunsul economic de urgenţă şi a lua decizii rapide în acest moment”.

Observaţii ale analiştilor şi perspective pe termen scurt

Specialiştii consultati au subliniat că, deşi China deţine rezerve important de petrol, gestionarea aprovizionării pe termen scurt rămâne esenţială pentru a preveni tensiuni la nivel intern. Ole Hansen de la Saxo Bank a remarcat că acumularea de stocuri în perioade de preţuri scăzute a permis Chinei să aibă o bază de rezervă, însă volatilitatea pieţei şi dependenţa continuă de importuri fac ca deciziile politice şi de reglementare să fie critice.

Comportamentul pieţei internaţionale—inclusiv fluctuaţiile bruște ale preţului petrolului determinate de evoluţii geopolitice sau de declaraţii privind posibile negocieri—rămâne un factor care poate influenţa rapid costurile energetice la pompă şi strategiile guvernelor din întreaga regiune.

Ce urmează în perioada imediat următoare

În timp ce ajustarea majorărilor la preţurile carburanţilor reprezintă o măsură de scurtă durată pentru a calma piaţa internă, evoluţia preţurilor internaţionale la ţiţei şi deciziile privind exporturile rafinăriilor din China vor rămâne în prim-planul monitorizării politice şi economice. Comisia Naţională pentru Dezvoltare şi Reformă îşi continuă practica de a revizui preţurile la fiecare zece zile, ceea ce înseamnă că orice fluctuaţie semnificativă pe piaţa mondială ar putea duce la noi ajustări rapide ale tarifelor la benzină şi motorină.

Cititorii interesaţi de dezvoltările legate de conflictul din Orientul Mijlociu şi efectele sale asupra pieţei energetice pot găsi analize suplimentare aici: Raport BBC: Războiul din Iran provoacă o criză energetică globală – poate rezista China? şi pentru evoluţii recente ale preţului petrolului: Articol BBC: Petrolul revine peste 100$ pe baril.