De ce tot mai puțini tineri indieni aleg Canada pentru studii: restricții, costuri și perspective știrbite

Sursa foto: Bbc

Canada, care pentru multă vreme a reprezentat o destinație preferată pentru tinerii indieni dornici să studieze și să emigreze, a pierdut o mare parte din atractivitatea sa. În birourile unei agenții de consultanță pentru studii din New Delhi, broșurile universităților din Italia, Germania sau Australia au început să înlocuiască aproape în întregime ofertele pentru Canada. Proprietarul agenției afirmă că, până în 2023, majoritatea cererilor erau pentru Canada, dar acum volumele au scăzut cu aproape 80% și rata de respingere a vizelor este foarte mare.

O scădere abruptă în cifre

Un raport recent al auditorului general al Canadei arată o prăbușire a ponderii studenților indieni în totalul celor care sosesc în Canada: doar 8,1% în septembrie 2025, comparativ cu 51,6% în 2023. Această schimbare spectaculoasă reflectă o combinație de măsuri de politică, presiuni economice și, pentru o perioadă, tensiuni diplomatice între India și Canada.

Ce a determinat schimbarea

Factorii principali menționați de consultanți şi experţi includ:

În primul rând, măsurile guvernamentale: la începutul anului 2024 Canada a anunțat o restricție de doi ani privind numărul de studenți internaționali admiși în programele de licență și în programele de diploma, limitând emisia de permise de studii la aproximativ 350.000 pe an. Această plafonare a afectat în mod deosebit candidații care căutau trasee mai ieftine și mai rapide către stabilirea în Canada.

În al doilea rând, costurile de trai au crescut semnificativ, iar cerințele financiare pentru obținerea permisului de studii s-au înăsprit. Dovada resurselor financiare necesare a fost majorată: Guaranteed Investment Certificate (GIC), care era anterior de C$10.000, a fost dublat, urcând la peste C$20.000 în 2024. Pentru multe familii din India, strângerea unei astfel de sume a devenit dificilă, mai ales în contextul riscului de respingere a vizei.

În al treilea rând, autoritățile canadiene au înăsprit analiza cererilor de viză. Rata de respingere a permiselor de studiu a crescut de la 38% în 2023 la 52% în 2024, potrivit monitorizării ICEF Monitor, ceea ce a generat rețineri puternice în rândul celor sensibili la costuri și riscuri financiare.

Sistemul Student Direct Stream și controversele sale

Un element central în acest tablou a fost programul rapid de procesare a vizelor pentru studenți cunoscut sub denumirea Student Direct Stream (SDS). Popular printre aplicanții indieni, SDS asigura un timp de procesare mai scurt pentru cei care îndeplineau anumite cerințe financiare și lingvistice. Aprobările sub SDS pentru indieni au crescut de la 61% în 2022 la 98% în 2024.

Cu toate acestea, autoritățile canadiene au semnalat riscuri asociate cu SDS: aplicații potențial frauduloase, studenți care nu frecventau cursurile și creșterea cererilor de azil. Raportul auditorului general a subliniat că schema a devenit „ținta unor candidați non-autentici care căutau accesul în Canada”. La sfârșitul anului 2024 programul SDS a fost desființat, iar controlul asupra procesării cererilor a fost înăsprit.

Piața muncii, o promisiune tot mai greu de atins

Dezvoltarea rapidă a instituțiilor private în perioada de creștere a numărului de studenți internaționali a dus la o ofertă extinsă de cursuri care, în multe cazuri, au avut valoare academică limitată şi au funcționat mai degrabă ca afaceri orientate către venituri. Atunci când numărul absolvenților a crescut, oportunitățile de angajare nu au ținut pasul, iar multe cadre private nu au putut asigura piața de muncă promisă.

Un exemplu ilustrativ este povestea unui tânăr din New Delhi, ajuns în Canada pentru un curs. După absolvire, la 24 de ani, nu a găsit loc de muncă stabil și a supraviețuit din joburi part-time. Situația l-a determinat să se întoarcă în India și să caute un loc de muncă acasă. Astfel de situații nu sunt izolate și reflectă dificultățile practice întâmpinate de cei care au urmat trasee academice orientate mai mult spre migrație decât spre pregătire profesională solidă.

Cui i-a afectat cel mai mult restricția

Plafonul impus în 2024 a lovit cel mai puternic colegiile de licență private, în timp ce universitățile de elită au fost în mare parte protejate. Președintele Universității McGill, Deep Saini, a explicat că studenții indieni pot fi împărțiți în două categorii: „Un grup este orientat academic – aplică la universități de top din Canada, SUA sau Europa pentru educație de calitate. Celălalt vede educația în primul rând ca pe o cale către migrație și tinde să se înscrie în colegii mai mici.” Această distincție explică de ce unele instituții au resimțit mai greu schimbările de politică.

Conform declarațiilor sale, McGill a înregistrat o ușoară scădere a admiterilor internaționale după 2023, influențată atât de regulile mai stricte privind vizele, cât și de tensiunile diplomatice, însă a considerat această scădere drept un fel de „daune colaterale” mai degrabă decât un impact direct. În timp ce universitățile de top au fost mai puțin afectate, revenirea la niveluri normale de studenți internaționali încă este în curs.

Relațiile diplomatice și semnale de redresare

Tensiunile diplomatice dintre India și Canada, care au atins un punct critic în 2023, au avut un rol suplimentar în temperarea fluxului de studenți. Situația s-a îmbunătățit ulterior, iar în contextul reconstrucției relațiilor politice au apărut inițiative menite să reconecteze cercurile academice și să faciliteze parteneriate educaționale și burse.

Vizita prim-ministrului canadian Mark Carney în India, însoțit de oficiali din partea unor universități canadiene de top, a marcat un semnal clar de normalizare și intenția de a reface legăturile. Totuși, pentru mulți studenți și familiile lor, aceste gesturi diplomatice nu elimină imediat barierele practice: costurile mai mari, condițiile financiare stricte și incertitudinile privind aprobarea vizelor rămân realități dificile.

Decizii personale complicate

Pentru tinerii care se pregătesc să aplice, calculul s-a schimbat. Un adolescent de 17 ani a povestit că, după ce a discutat cu un consultant, a renunțat temporar la planul inițial de a aplica vara trecută. I s-a spus despre creșterea ratelor de respingere a vizelor și despre limitarea admiterilor la nivel de licență, ceea ce l-a făcut să se gândească la alternative: să rămână în India pentru un an sau doi sau să încerce alte destinații pentru studii. În cele din urmă, el a decis să aplice din nou pentru un program de licență în psihologie clinică, iar motivația sa principală rămâne faptul că are membri ai familiei deja stabiliți în Canada și că percepe, chiar și în condițiile actuale, oportunitățile educaționale și profesionale canadiene ca fiind superioare celor din India.

Important de reținut este că Canada continuă să ofere un permis de muncă postuniversitar de până la trei ani, element care reprezintă un argument major pentru cei care doresc atât educație, cât şi posibilitatea de a obține experiență profesională pe termen scurt după terminarea studiilor. Cu toate acestea, permisul de muncă nu mai reprezintă, de unul singur, o garanție că drumul spre stabilire în Canada va fi facil; mulți absolvenți rămân în impas, având dreptul legal de ședere, dar găsind dificilă consolidarea unei cariere și a unei vieți economice stabile.

Un plan care s-a transformat într-un pariu

Pe scurt, ceea ce pentru multe familii indiene a fost odinioară o cale relativ previzibilă către migrare — înscrierea într-un curs de doi sau trei ani la un colegiu, găsirea unui loc de muncă și, în câțiva ani, obținerea statutului de rezident permanent — a devenit mult mai incert. Procesul care, conform experților, dura în jur de cinci ani în practică, nu mai este astăzi o poveste garantată. Reglementările noi, dublarea cerințelor financiare, creșterea costurilor de trai și dificultățile pe piața muncii au transformat un plan considerat anterior „sigur” într-un pariu amplu, cu riscuri ridicate pentru familiile care investesc sume considerabile în educația peste hotare.

Mulți consultanți spun că întrebarea s-a schimbat de la „Cum ajung în Canada?” la „Merită să încercăm deloc?”. Pentru familiile indecise, răspunsul depinde acum de factori precum capacitatea financiară, toleranța la risc și obiectivele reale ale studentului: dacă educația este primul țel sau dacă migratia către un loc de muncă și posibilitatea de a se stabili sunt scopuri mai importante.

În acest moment, Canada rămâne o destinație atractivă pentru unii, dar pentru numeroși suspecți anteriori — în special cei din segmente sensibile la cost — alternativelor li se acordă o atenție tot mai mare, iar deciziile privind studiile în străinătate sunt luate cu mult mai multă precauție.

Pentru detalii și date suplimentare, puteți consulta articolul original publicat de BBC: Canada was once a dream destination for Indian students. Is that changing?