Documente desecretizate: Jeffrey Epstein ar fi vizitat România în 2012; plățile către românce, înregistrate ca „cheltuieli pentru combustibil”

Sursa foto: Antena3

Detalii din documentele americane aduc România în dosarul Epstein

Documente recente publicate de autoritățile americane arată că numele României și al unor cetățeni români apar în dosarele lui Jeffrey Epstein. Materialele, făcute publice de Departamentul de Stat al SUA, conțin e-mailuri și înregistrări care sugerează că financierul american ar fi călătorit în România în 2012 şi ar fi păstrat contacte locale în perioada aceea.

Emailurile și numărul de telefon românesc

Un e-mail din 21 mai 2012, semnat de Jeffrey Epstein, indică faptul că acesta a părăsit Parisul şi a comunicat cu o persoană din anturajul său, precizându-i un număr de telefon românesc: „Acesta este numărul meu românesc 0743…”. Mesajul era adresat unui bărbat identificat în documente ca Daniel Siad, care îi trimitea lui Epstein fotografii cu fotomodele românce pe care susţinea că le poate contacta. Schimburile de mesaje sugerează prezenţa unei relaţii profesionale sau de intermediere între persoane din România şi cercul apropiat al lui Epstein.

Româncele din cercul apropiat: nume și tranzacții

Documentele publice includ mențiuni despre mai multe femei românce care ar fi ajuns în proximitatea lui Jeffrey Epstein. Printre numele citate se regăsesc Ioana, Andreea, Roxana și Andra. În paralel cu identificarea persoanelor, dosarul conţine date financiare: un virament de 10 mii de dolari îndreptat către un cont din Botoşani şi o sumă de 30.000 de dolari transferată către un cont din Iaşi. Înregistrările bancare şi note interne ale reţelei indică că plățile respective au fost înscrise cu descrieri care maschează scopul real, fiind notate ca „cheltuieli pentru combustibil”.

Întrebări pentru autorităţile române

Apariţia acestor transferuri şi menţiuni în materialele desecretizate pune presiune pe autorităţile de la Bucureşti să clarifice dacă au fost efectuate anchete interne cu privire la aceste tranzacţii, la posibili intermediari locali sau la persoanele menţionate. Dezvăluirile sugerează fie prezenţa unor fluxuri financiare dirijate către conturi româneşti, fie cel puţin existenţa unor legături financiare care necesită verificări juridice şi fiscale.

Imagini de context: dependenţă şi vulnerabilitate

Unul dintre e-mailurile din dosar, trimis către Epstein de o femeie din România, conţine o solicitare legată de anticoncepţionale. Anchetele precizează că nu detaliază natura exactă a relaţiei dintre cei doi, dar notează existenţa unui raport de dependenţă şi vulnerabilitate. Aceste observaţii sunt în acord cu mărturiile altor victime din dosar, în care sunt descrise poziţii de subordonare, presiuni financiare şi abuzuri.

Interacțiuni cu personalități internaţionale

Desecretizarea documentelor arată că şi alte persoane cunoscute au făcut menţiuni despre româncele din anturajul lui Epstein. Un exemplu menţionat în materialele publice îl reprezintă un schimb de mesaje în care Prinţul Andrew ar fi scris lui Epstein: „Adaugă încă una: româncă, foarte drăguţă.” Astfel de referiri indică faptul că prezenţa unor românce în cercurile sociale ale lui Epstein nu era un fenomen izolat şi că discuţiile privind recrutarea sau contactarea unor femei din România apăreau în corespondenţa sa.

Roluri multiple ale României în dosar

Documentele descriu România într-un dublu rol: ca zonă vulnerabilă din regiune, în care traficul de fiinţe umane şi exploatarea sexuală au fost semnalate de-a lungul timpului, şi ca punct pe harta financiară a reţelei lui Epstein. Cuvântul „român” şi denumirea „România” apar în peste 1000 de pagini din colecţia de documente, iar menţiunile variază de la nume şi conturi bancare până la relaţii profesionale şi contractuale.

Artistul Ion Nicola şi legături contractuale

Un nume frecvent întâlnit în dreptul referinţelor la România este cel al artistului plastic Ion Nicola, originar din Tulcea. Documentele arată că Ion Nicola a avut o relaţie contractuală de lungă durată cu Jeffrey Epstein, lucrând pentru acesta la picturi şi lucrări de decor atât în New York, cât şi în Paris, dar şi la proprietăţile pe care Epstein le deţinea pe insula menţionată în anchete. Aceste contracte indică existenţa unor legături culturale şi comerciale care s-au extins pe perioade îndelungate.

Mărturii ale victimelor: abuzuri şi trafic de persoane

Pe măsură ce documentele au fost puse la dispoziţia publicului, au ieşit la iveală şi numeroase mărturii ale victimelor, în care femeile descriu oferirea de bani, atingeri neconsensuale şi condiţii de exploatare. Fragmente din depoziţii menţionează situaţii în care victimele relatează că au primit propuneri financiare pentru a realiza anumite fapte şi că au fost supuse abuzurilor fizice sau sexuale. În multe cazuri, anchetatorii au constatat că unele dintre persoanele audiate erau minore la momentul producerii unor fapte.

Cercetări ştiinţifice şi alte legături profesionale

Pe lângă implicările în trafic de persoane şi abuzuri, materialele publicate pun în evidenţă interesul lui Jeffrey Epstein pentru comunitatea academică şi de cercetare. În documente se regăsesc nume de profesori şi cercetători români care au avut contact cu finanţatorul, precum şi referiri la preocupările sale privind studiile despre virusul HIV şi despre structura ADN. Aceste legături evidenţiază o dimensiune mai largă a relaţiilor sale: nu doar activităţi sociale şi financiare, ci şi susţinere pentru proiecte ştiinţifice şi colaborări cu mediul academic.

Istoric al anchetelor şi finalitatea cazului Epstein

Primele investigaţii care vizează activităţile ilegale ale lui Jeffrey Epstein datează încă din 2005, când au fost înregistrate primele semnale în presa internaţională şi în raportările autorităţilor. De-a lungul anilor 2000, relaţia sa cu unele persoane publice a fost prezentată în mass-media; un exemplu cunoscut în România este legătura cu modelul Alina Puşcău, fostă miss în 1998, care a fost menţionată frecvent în articolele din acea perioadă.

Epstein a fost pus sub acuzare din nou în 2019. La scurt timp după arestare, el a murit printr-un gest considerat de autorităţile americane a fi sinucidere, în timp ce se afla în detenţie, într-o celulă cu măsuri antisuicid. Decesul său a generat controverse şi întrebări suplimentare, iar publicarea ulterioară a documentelor a continuat să releve detalii despre reţeaua sa şi despre persoane din diferite ţări care au intrat în contact cu el.

Volumul documentelor şi impactul lor

Departamentul de Stat al SUA a făcut publice peste 3,5 milioane de pagini referitoare la caz, materiale care includ corespondenţă electronică, rapoarte, fişiere financiare şi declaraţii ale martorilor. Acest volum uriaş de informaţii a permis cercetătorilor şi jurnaliştilor să identifice conexiuni multiple şi să scoată la iveală rolul pe care ţări precum România l-au avut în mecanismele raportate. Menţionarea frecventă a României în documente ridică nevoie unei analize interne pentru a stabili dacă anumite tranzacţii sau legături au fost sau nu investigate în mod corespunzător de către instituţiile locale.

Ce urmează: responsabilităţi şi anchete

Publicarea acestor documente determină solicitări din partea societăţii civile şi a mass-media pentru clarificări din partea autorităţilor române. Sunt întrebări despre identitatea intermediariilor, despre traseul plăţilor bancare şi despre eventuale anchete penale care ar fi trebuit demarate în trecut. De asemenea, apar îngrijorări privind modul în care victimele au fost protejate sau sprijinite şi dacă anumite cazuri au fost investigate ca acte de trafic de persoane sau exploatare sexuală.

Accesul la documente şi transparenţa

Perspectiva unui control mai amplu asupra fluxurilor financiare şi asupra interacţiunilor descrise în documente stârneşte dezbateri despre transparenţă şi cooperare internaţională. Având în vedere că materialele provin dintr-un dosar de mare amploare, colaborarea între autorităţile judiciare şi cele financiare din diferite state rămâne esenţială pentru a clarifica toate aspectele menţionate în corespondenţe şi rapoarte.

Detalii suplimentare legate de documentele publicate pot fi consultate în materialele puse la dispoziție de instituțiile care au desecretizat corespondența şi fişierele aferente. Pentru o sinteză a articolelor care au relatat aceste dezvăluiri, se poate urmări şi sursa iniţială publicată online: documentele publicate.