Egiptul impune închiderea timpurie a magazinelor și restaurantelor pe fondul unei crize energetice adâncite de războiul din Iran
Guvernul egiptean a impus închiderea la ora 21:00 a magazinelor şi restaurantelor timp de o lună, reducând iluminatul şi revenind la telemuncă o zi pe săptămână pentru a face faţă scumpirilor cauzate de perturbările din Strâmtoarea Hormuz.
Sursa foto: Bbc
Autoritățile din Egipt au anunțat o serie de măsuri temporare menite să conserve energie, după ce preţurile combustibililor au explodat ca urmare a perturbărilor din regiunea Golfului Persic generate de războiul din Iran. Printre măsurile adoptate se află obligativitatea închiderii magazinelor, restaurantelor şi cafenelelor până la ora 21:00 (19:00 GMT) în fiecare seară, pentru o perioadă de o lună, începând de sâmbătă.
Măsuri pentru reducerea consumului energetic
Guvernul a caracterizat noile măsuri drept „excepţionale” şi a precizat că, pe lângă limitarea programului unităţilor comerciale şi de alimentaţie publică, vor fi reduse iluminatul stradal şi reclamele luminoase aflate la marginea drumurilor. De asemenea, se va impune revenirea la munca la domiciliu pentru o zi pe săptămână pe parcursul lunii aprilie pentru un mare număr de angajaţi din sectorul public.
Excepţii vor exista pentru anumite segmente: hotelurile şi obiectivele turistice nu vor fi obligate să respecte închiderea la ora fixată, măsura fiind gândită astfel încât să nu afecteze activitatea turistică, care reprezintă aproximativ o zecime din economia ţării.
Impactul crizei şi motivele deciziei
Oficialii de la Cairo au explicat că ţara a fost puternic afectată de conflictul din Orientul Mijlociu şi de blocajul practic al Strâmtorii Hormuz, un punct esenţial pentru transportul petrolului şi al gazelor lichefiate. Fluxurile de petrol şi gaze care trec prin această strâmtoare s-au redus semnificativ după ce majoritatea navelor comerciale au încetat să o mai tranziteze, ceea ce a determinat o creştere puternică a preţurilor internaţionale la energie.
Prim-ministrul egiptean, Mostafa Madbouly, a anunţat că numai factura pentru benzină s-a dublat în perioada ianuarie–martie, ajungând la 2,5 miliarde de dolari în luna martie. Această evoluţie a costurilor a exercitat presiuni considerabile asupra finanţelor publice şi a forţat guvernul să privească măsuri de economisire pe termen scurt.
Exemptări şi reacţia industriei hoteliere
Deşi hotelurile sunt scutite de obligaţia de a se închide devreme pentru a proteja sectorul turistic, mai multe unităţi din Cairo au anunţat că au luat măsuri de precauţie pentru a face faţă unor eventuale pene de curent. Reprezentanţi ai unor hoteluri importante au declarat pentru radiodifuzorul RFI că au achiziţionat generatoare şi că restaurantele din interiorul hotelurilor vor rămâne deschise pentru oaspeţi, indiferent de restricţiile aplicate în alte părţi ale oraşului.
Guvernul a mai precizat că persoanele care lucrează în sectoare esenţiale, precum spitalele, şcolile şi unităţile de producţie, vor fi exceptate de la una dintre zilele de lucru de acasă, pentru a nu afecta serviciile critice.
Context regional: Strâmtoarea Hormuz şi consecinţele globale
În perioada recentă, ameninţările Iranului de a ataca nave care tranzitează Strâmtoarea Hormuz au determinat o reducere semnificativă a traficului maritim prin acest punct îngust, prin care, în mod obişnuit, trece aproximativ 20% din fluxul mondial de petrol şi gaze. Măsurile de evitare a zonei au provocat creşteri ale preţurilor şi au amplificat îngrijorările legate de lanţurile de aprovizionare cu combustibili şi, implicit, cu alimente şi medicamente.
Deşi unele nave au continuat să treacă prin strâmtoare în perioada conflictului, multe dintre acestea aveau legături comerciale sau de proprietate cu Iran, China sau India. De asemenea, în zona regională au existat declaraţii privind acorduri punctuale pentru asigurarea unei anumite protecţii pentru vase; astfel, Thailanda a anunţat că a ajuns la un acord cu Iranul pentru a asigura trecerea în siguranţă a petrolierelor sale.
Aceste evoluţii au creat un context extern dificil pentru ţări dependente de importuri de combustibil, iar Egiptul, care îşi acoperă o parte importantă din necesarul energetic prin achiziţii externe, s-a văzut expus la şocuri de aprovizionare şi de preţ.
Măsuri economice şi bugetare pe termen scurt
Pe lângă restricţiile directe privind consumul energetic, guvernul egiptean a majorat deja preţurile la carburanţi şi a crescut tarifele pentru transportul public, într-o încercare de a limita impactul asupra finanţelor publice. De asemenea, autorităţile au decis să încetinească implementarea unor proiecte de stat mari, care consumă multă energie, şi să reducă indemnizaţiile pentru combustibil acordate pentru vehiculele guvernamentale cu aproape o treime, în conformitate cu informaţii raportate de agenţia Reuters.
Aceste măsuri urmăresc atât reducerea imediată a consumului de combustibil, cât şi protejarea resurselor financiare ale statului în faţa facturilor energetice tot mai mari.
Reacţii şi măsuri similare în regiune
Impactul crizei energetice nu s-a limitat la Egipt. În regiune şi în Africa, guvernele au început să adopte măsuri pentru a face faţă scumpirii combustibililor. De exemplu, autorităţile din Etiopia au cerut companiilor de stat şi instituţiilor publice să trimită în concediu personalul neesenţial pentru a economisi combustibil utilizat pentru transporturi.
La nivel internaţional, discuţiile despre escortarea navelor prin Strâmtoarea Hormuz au devenit o temă sensibilă. Preşedintele american Donald Trump şi-a exprimat în repetate rânduri frustrarea faţă de ceea ce a numit lipsa de disponibilitate a unor aliaţi de a proteja navele comerciale în această zonă extrem de importantă din punct de vedere energetic.
Posibile consecinţe pe termen mediu
Îngrijorările sunt multiple: pe termen scurt, scumpirile la combustibili pot alimenta creşteri ale preţurilor la produsele de bază şi la medicamente, afectând puterea de cumpărare a populaţiei; pe termen mediu, reducerea activităţii în proiectele mari de infrastructură energetice poate întârzia dezvoltarea economică. Guvernul de la Cairo pare să caute un echilibru între nevoia de a economisi resurse şi cea de a menţine funcţionarea sectoarelor vitale şi a turismului, care reprezintă o sursă importantă de valută.
În capitală, măsurile vor influenţa viaţa de zi cu zi a locuitorilor şi vor testa capacitatea autorităţilor de a gestiona o criză alimentată din exterior, prin şocuri de ofertă la nivel global. Hotelurile şi atracţiile turistice vor rămâne un punct cheie în efortul de a evita repercusiuni majore asupra veniturilor din turism, dar rămâne de văzut cum vor evolua costurile energetice şi aprovizionarea în lunile următoare.
Pe măsură ce situaţia se va derula, deciziile adoptate la Cairo vor fi urmărite îndeaproape atât de operatorii economici, cât şi de populaţie, care va resimţi direct efectele scumpirii combustibililor şi ale ajustărilor volumului consumului energetic la nivel naţional.
Articol bazat pe reportări suplimentare realizate de Alaa Ragaie la Cairo şi Richard Kagoe la Nairobi.