Escaladare majoră la granița Pakistan–Afganistan: raiduri aeriene, drone și acuzații reciproce

Sursa foto: Bbc

Un val de violențe între Pakistan și Afganistan a izbucnit din nou după ce forțele talibane afgane au anunțat o ofensivă împotriva unor poziții militare pakistaneze de la frontieră, iar Islamabad a răspuns prin bombardamente aeriene care au vizat capitale și provincii afgane. Evenimentele marchează cea mai serioasă escaladare a tensiunilor dintre vecini de la încetarea focului fragilă încheiată în octombrie, iar informațiile despre victime și pagube sunt încă parțial neconfirmate.

Ce s-a întâmplat peste noapte?

Potrivit oficialilor talibani, o ofensivă a fost lansată joi seară la ora 20:00, ora locală (15:30 GMT), de-a lungul frontierei în mai multe provincii afgane: Nangarhar, Nuristan, Kunar, Khost, Paktia și Paktika. La scurt timp după aceea, autoritățile pakistaneze au declarat că talibanii ar fi deschis „foc neprovocat” asupra mai multor locații din provincia pakistaneză Khyber Pakhtunkhwa, situație care ar fi fost întâmpinată cu un „răspuns imediat și eficient” din partea forțelor de securitate de la Islamabad.

În primele ore ale zilei de vineri, Pakistanul a lansat o serie de raiduri aeriene asupra unor ținte din Afganistan, cu lovituri raportate în Kabul și în provincii apropiate de graniță. Un purtător de cuvânt al talibanilor, Zabihullah Mujahid, a publicat inițial pe X un mesaj în care susținea că grupul a efectuat atacuri asupra unor poziții militare pakistaneze în Kandahar și Helmand; mesajul a fost ulterior șters. BBC nu a reușit să verifice independent toate revendicările făcute de părți în primele ore ale confruntării.

Ce efect au avut atacurile?

Ambele tabere au raportat lovituri și pierderi, dar cifrele variază substanțial în funcție de sursă. Autoritățile pakistaneze au susținut că forțele lor au vizat 22 de obiective militare în Afganistan, inclusiv în Kabul și Kandahar, afirmând că au acordat „mare atenție” pentru a evita victimele civile. Potrivit unor declarații publicate de armata pakistaneză, cel puțin 274 de luptători talibani ar fi fost uciși, 73 de poziții în interiorul Afganistanului ar fi fost distruse și 18 capturate. De asemenea, armata pakistaneză a declarat că ar fi fost distruse aproximativ 115 tancuri, vehicule blindate și sisteme de artilerie.

Pe de altă parte, oficialii afgani talibani au prezentat o imagine diferită: Zabihullah Mujahid a raportat pierderi în rândul luptătorilor talibani (13 morți și 22 răniți), precum și victime civile (13 răniţi și un număr nedefinit de decedați). El a menționat în mod specific că locuința unui fermier din Jalalabad a fost bombardată, majoritatea membrilor familiei fiind uciși, și că o școală religioasă din provincia Paktika a fost atacată.

Forțele pakistaneze au recunoscut propriile pierderi: armata a afirmat că 12 soldați pakistanezi au fost uciși, 27 răniți și unul dat dispărut în acțiuni; totuși, talibanii au făcut o revendicare contrară, susținând că 55 de soldați pakistanezi ar fi fost uciși, dintre care 23 de cadavre ar fi fost duse înapoi în Afganistan, și că mai mulți au fost luați prizonieri. De asemenea, talibanii au susținut că 19 baze pakistaneze ar fi fost distruse. Aceste afirmații nu pot fi toate verificate independent în această etapă.

În mod neobișnuit, talibanii au pretins, de asemenea, că au efectuat raiduri aeriene cu drone asupra unor locații din Pakistan vineri dimineață. Un ofițer militar pakistanez a confirmat că drone atribuite talibanilor afgani au vizat trei locații: școala de artilerie a armatei din Nowshehra, o zonă din apropierea unei academii militare din Abbottabad și un punct în apropierea unei școli primare din Swabi; ofițerul a spus că toate aceste drone au fost distruse.

Aceste atacuri cu drone sunt remarcabile prin faptul că talibanii se bazează în mare parte pe drone comerciale adaptate cu explozivi improvizați, care au o rază și o precizie limitate comparativ cu aeronavele militare convenționale.

Ce spun țările și organismele internaționale?

Răspunsurile internaționale au fost imediate, cu apeluri la calm și la dezescaladare. Înaltă autoritate a Națiunilor Unite a cerut un stop imediat al violențelor și a pledat pentru restabilirea dialogului. Iranul, care are granițe comune cu ambele țări și urmărește îndeaproape evoluțiile regionale, s-a oferit să medieze convorbirile; ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a subliniat că ne aflăm în timpul Ramadanului, „luna reținerii de sine și a consolidării solidarității în lumea islamică”.

China, considerată prietenă atât a Afga nistanului, cât și a Pakistanului, a îndemnat la un armistițiu; purtătoarea de cuvânt a ministerului chinez de externe, Mao Ning, le-a cerut părților să „rămână calme și să dea dovadă de reținere”. Ministrul britanic de externe, Yvette Cooper, a transmis un apel pentru dialog mediat și a solicitat pași imediați pentru dezamorsarea tensiunii, îndemnând la evitarea unor „daune suplimentare aduse populației civile”.

De partea talibanilor afgani, un purtător de cuvânt a declarat că gruparea „va riposta dacă vom fi atacați, dar nu vom iniția confruntări în acest moment” și a adăugat ulterior că speră ca problema să fie rezolvată prin dialog. Totuși, retorica unor lideri militari talibani sugerează pregătiri pentru replici susținute: șeful forțelor armate ale talibanilor, Qari Muhammad Fasihuddin, a avertizat într-un mesaj video că Pakistanul poate aștepta „un răspuns și mai hotărât” în viitor.

Care sunt cauzele acestui conflict?

Întrecerea actuală de atacuri urmează unor luni de ostilități și tensiuni crescute între Islamabad și Kabul. Relațiile s-au deteriorat de la atacuri sinucigașe și alte atentate din Pakistan pe care autoritățile pakistaneze le atribuie unor grupuri sprijinite sau tolerate de către administrația talibană din Afganistan. Islamabad acuză guvernul taliban că oferă un refugiu pentru „teroriști anti‑Pakistan” care au comis atentate, inclusiv un atac sinucigaș recent la o moschee din Islamabad.

Guvernul taliban neagă în mod repetat că teritoriul afgan ar fi folosit pentru a amenința securitatea altor state și susține că acuzațiile sunt nefondate. La rândul său, Talibanul acuză Pakistanul de lansarea unor atacuri neprovocate asupra Afganistanului, în urma cărora au murit civili. Islamabad susține că loviturile sale vizează exclusiv membri ai grupărilor militante și poziții militare.

De menționat este și episodul din octombrie, când un nou val de confruntări a condus la un armistițiu temporar, mediat de Turcia și Qatar. Amintirea acelui acord fragil subliniază dificultatea stabilizării durabile a relațiilor între cele două țări. (Detalii despre acea criză sunt disponibile în articolul din octombrie.)

Ce face ca această rundă de violențe să fie diferită?

Mai mulți analiști și responsabili de securitate subliniază elemente care fac ca actualele operațiuni să fie deosebite de confruntările precedente. În primul rând, Pakistanul, deținător al armelor nucleare și a unei armate conventionale mult mai puternice decât forțele talibane, pare să fi schimbat ținta atacurilor dinspre combaterea militanților spre lovirea directă a unor facilități ale regimului taliban. Michael Kugelman, cercetător la Atlantic Council, a afirmat că loviturile actuale par să vizeze „regimul în sine”, mai degrabă decât doar grupări teroriste.

În al doilea rând, talibanii au demonstrat capacitatea de a lovi mai departe în interiorul teritoriului pakistanez decât s‑a presupus anterior, prin atacuri sau prin utilizarea de drone asupra unor localități precum Abbottabad și Swabi. Aceste atacuri indică o capacitate de a testa și extinde raza de acțiune, ceea ce crește riscul unei confruntări prelungite sau a unor operațiuni reciproce tot mai ample.

Totodată, natura asimetrică a forțelor schimbă dinamica: este puțin probabil ca talibanii să poată purta un război convențional împotriva unei puteri mult mai bine înarmate, însă sunt experimentați în tactici de gherilă și în atacuri de tip insurgent. Acest lucru poate însemna o acutizare a unor atacuri repetate, cu costuri continue pentru ambele părți și pentru populația civilă din zonele de frontieră.

Impact asupra civililor și perspectivele imediate

În ciuda declarațiilor oficiale care subliniază precauția față de victimele civile, rapoartele inițiale indică pierderi de vieți omenești în rândul acestora și pagube materiale. Talibanul a acuzat bombardamentele pakistaneze că au ucis familii civile și au vizat școli religioase, în timp ce Pakistanul a susținut că și-a focalizat loviturile asupra infrastructurii și personalului militar al talibanilor.

Comunitatea internațională a cerut o dezamorsare rapidă a tensiunii și reluarea dialogului, în timp ce statele regionale, cum ar fi Iranul și China, și-au oferit sprijinul diplomatic pentru mediere sau au lansat apeluri la reținere. Rămâne de văzut dacă aceste demersuri pot produce o detensionare reală pe termen scurt sau dacă schimbul de lovituri va continua, riscând o degradare a situației de securitate la scară mai largă.

Pentru moment, informațiile continuă să sosească, iar verificarea independentă a tuturor afirmațiilor rămâne limitată. Actorii implicați își mențin pozițiile ferme, iar retorica beligerantă și revendicările reciproce de pierderi fac ca orice perspectivă de rezolvare rapidă să fie fragilă. Mai multe detalii despre raidurile recente și precedente pot fi consultate în rapoarte anterioare, inclusiv relatări despre loviturile aeriene de la începutul săptămânii, când Islamabad a efectuat atacuri nocturne care, potrivit talibanilor, au cauzat cel puțin 18 morți, printre care femei și copii (detalii despre raidurile recente).

Ce urmează?

În următoarele zile, ochii observatorilor regionali se vor îndrepta către evoluția frontului, declarațiile oficiale ale părților și eventuale încercări de mediere externe. Posibilitatea unui conflict deschis rămâne o amenințare serioasă, în special dacă schimburile de atacuri se intensifică sau dacă vor fi implicate operațiuni cu un impact sporit asupra centrelor urbane și populației civile. Monitorizarea continuă a surselor independente și a organismelor internaționale va fi esențială pentru a obține o imagine clară a numărului real al victimelor și al pagubelor.