Fostul primar al Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, în faţa tribunalului pentru acuzaţii de corupţie: un proces intens contestat

Sursa foto: Bbc

Fostul primar al Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, s-a prezentat în faţa instanţei ca inculpat principal într-un amplu proces de corupţie pe care partidul său de opoziţie şi organizaţiile pentru drepturile omului îl consideră motivat politic. Cazul, care reuneşte peste 140 de capete de acuzare, inclusiv acuzaţii de corupţie şi de conducere a unei organizaţii criminale, a debutat cu tensiuni în sala de judecată din închisoarea Marmara.

Ce i se reproşează lui İmamoğlu

Procurorii îi imputează lui İmamoğlu mai mult de 140 de infracţiuni, iar pedeapsa solicitată de aceştia se ridică până la 2.430 de ani de închisoare. În afara acuzaţiilor de corupţie şi de conducere a unei reţele criminale, procurorii au formulat împotriva sa şi alte capete de acuzare care includ spionaj şi falsificarea diplomei universitare — o calificare pe care, potrivit autorităţilor, ar fi avut-o necesară pentru a candida la preşedinţie, diplomă care ulterior a fost anulată.

De asemenea, în acest dosar au fost deferite justiţiei alte 407 persoane acuzate de procurori că ar fi făcut parte dintr-o reţea de corupţie condusă de liderul opoziţiei; inculpările îi prezintă ca pe membri ai unei structuri pe care procurorii o descriu ca avându-l pe İmamoğlu drept „fondator şi lider”.

Desfăşurarea audierii iniţiale

Sesiunea inaugurală a procesului, care a început luni, a fost marcată de întreruperi şi de un conflict timpuriu între politician şi instanţă. La intrarea în sala de judecată din incinta închisorii Marmara, İmamoğlu a fost întâmpinat cu fluierături şi aplauze din partea susţinătorilor săi. Printre cei prezenţi în sală s-au aflat soţia sa, Dilek İmamoğlu, şi liderul Partidului Republican al Poporului (CHP), Özgür Özel.

Doar 15 minute după inaugurarea audierii, procedurile au fost suspendate la cererea judecătorului, după ce İmamoğlu a contestat decizia magistraţilor de a audia mai întâi declaraţiile unor alţi inculpaţi în dosar şi abia apoi ale sale. Judecătorul a calificat protestul drept lipsit de respect şi a dispus o pauză până după-amiază. Acest incident a subliniat tensiunile care domină procesul încă din primele momente ale sale.

Arrestarea şi evenimentele care au urmat

İmamoğlu a fost arestat în luna martie a anului trecut, în aceeaşi zi în care a fost desemnat candidatul CHP la alegerile prezidenţiale din 2028. Reţinerea sa a declanşat cele mai ample proteste de stradă din Turcia din ultimii ani, descrise drept cele mai mari din peste un deceniu; manifestaţiile au fost urmate de sute de arestări şi de o intervenţie poliţienească fermă.

Reacţii interne şi internaţionale

Partidul lui İmamoğlu, CHP, şi susţinători ai opoziţiei resping toate acuzaţiile şi afirmă că dosarul are motivaţii politice. Ei acuză preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan şi aliaţii săi că au declanşat o campanie de reprimare pe măsură ce liderul opoziţiei câştigă teren în sondaje şi pe scena politică.

Autorităţile turce resping aceste acuzaţii şi susţin că sistemul judiciar funcţionează în mod independent. Ministrul Justiţiei, Akın Gürlek, care a fost anterior procuror-şef şi a condus investigaţia în acest caz, a declarat reporterilor: „Mi-am făcut pur şi simplu datoria ca procuror public. Conştiinţa mea este curată.”

Cu toate acestea, procesul a atras critici pronunţate din partea unor organizaţii pentru apărarea drepturilor omului. Benjamin Ward, director adjunct pentru Europa şi Asia Centrală la Human Rights Watch, a afirmat într-un comunicat: „Procesul primarului Ekrem İmamoğlu urmează mai mult de un an de folosire a sistemului penal împotriva partidului său şi a altor aleşi CHP în timp ce el se află în închisoare. Privind aceste cazuri în ansamblu, este greu să nu ajungem la concluzia că procurorii încearcă să-l elimine din politică şi să discrediteze partidul său în moduri care subminează democraţia.”

Amnesty International a descris, de asemenea, acuzaţiile drept „absurde”. Dinushika Dissanayake, director adjunct pentru Europa al Amnesty, a afirmat vineri: „Această urmărire penală motivată politic, bazată aproape în totalitate pe mărturii oferite în secret, este plină de grave probleme privind dreptul la un proces echitabil şi statul de drept în conformitate cu standardele internaţionale.”

Contextul politic: ascensiunea şi popularitatea lui İmamoğlu

Ekrem İmamoğlu s-a aflat în centrul scenei politice turceşti după ce a fost ales primar al Istanbulului în 2019, iar apoi reales în aprilie 2024. În scrutinul din 2024, İmamoğlu a înregistrat o victorie decisivă împotriva candidatului partidului de guvernământ, AK Parti, învingându-l cu aproape un milion de voturi. Rezultatul a surprins establishmentul politic şi a fost descris de numeroşi comentatori din Turcia drept „cea mai grea înfrângere” suferită vreodată de preşedintele Erdoğan.

Victoria masivă a consolidat imaginea lui İmamoğlu ca unul dintre puţinii politicieni capabili să-l învingă pe Erdoğan într-o competiţie naţională, ceea ce a transformat candidatura şi profilul său într-un element central al disputelor politice interne.

Implicarea masselor şi presiunea publică

Arestarea lui İmamoğlu şi demersurile judiciare împotriva sa au mobilizat sprijinul public larg, declanşând proteste consistente în mai multe oraşe. În plus faţă de manifestaţiile de stradă, mea- surele luate de autorităţi au inclus arestări în număr mare şi intervenţii poliţieneşti menite să tempereze mobilizările. Partidul CHP şi susţinătorii săi au catalogat acţiunile drept un atac nu doar asupra unui lider politic, ci asupra întregului mecanism democratic al ţării.

Discuţii despre independenţa justiţiei

Guvernul turc neagă ferm că ar folosi instituţiile judiciare ca instrument politic. Cu toate acestea, criticile venite din partea organizaţiilor internaţionale şi a opoziţiei pun în discuţie independenţa sistemului judiciar, în special în contexte cu mize politice atât de mari. Declaraţiile oficiale ale ministrului Justiţiei, care a respins orice sugestie de intervenţie politică, contrastează puternic cu argumentele aduse de Human Rights Watch şi Amnesty, care vorbesc despre utilizarea mecanismelor penale pentru a marginaliza figura opozantă şi partidul acesteia.

Ce urmează în proces

Procesul urmează un calendar judiciar încă neclar în privinţa duratei şi etapelor viitoare. Suspendarea iniţială a şedinţei până în după-amiaza zilei de luni a arătat că audierile vor fi marcate de contestări procedurale şi atrageri de atenţie politică intense. Avocaţii, reprezentanţii partidului şi observatorii internaţionali vor urmări îndeaproape paşii următori ai instanţei, în timp ce pregătirile pentru un proces considerat de mulţi drept unul dintre cele mai importante din peisajul politic al Turciei contemporane continuă.

Rămâne de văzut cum vor evolua probele, modul în care instanţa va trata solicitările părţilor şi în ce măsură procesele care îi vizează pe cei 407 suspecţi suplimentari vor fi coordonate sau separate de dosarul principal. Toate acestea se desfăşoară într-un climat politic intens, în care rezultatul judiciar are potenţialul de a modela cursul competiţiilor electorale viitoare şi al poziţiei opoziţiei în Turcia.

Pentru detalii suplimentare şi evoluţii ale cazului, puteţi consulta versiunea integrală a articolului original aici: BBC: Istanbul’s ex-mayor on trial for corruption charges.