G7 pregătește măsuri pentru a susține aprovizionarea cu energie pe fondul creșterii prețului petrolului
G7 anunţă pregătirea unor măsuri pentru a susține aprovizionarea cu energie, pe fondul creşterii preţurilor petrolului şi a perturbărilor din regiunea Golfului.
Sursa foto: Bbc
Miniştrii de finanţe ai G7 şi reprezentanţii Agenţiei Internaţionale pentru Energie (IEA) au convenit că sunt pregătiţi să adopte „măsurile necesare” pentru a susţine aprovizionarea globală cu energie, în contextul în care preţurile petrolului au crescut puternic după izbucnirea confruntărilor între Statele Unite, Israel şi Iran. Reuniunea virtuală nu a produs, însă, un acord imediat pentru eliberarea rezervelor strategice de petrol în comun.
Îngrijorarea privind starea pieţei mondiale a petrolului
Şeful Agenţiei Internaţionale pentru Energie, Fatih Birol, a avertizat că pieţele petrolului „s-au deteriorat în ultimele zile”, subliniind că pe lângă riscurile privind tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz, o cantitate substanţială de producţie a fost întreruptă, iar aceasta creează riscuri semnificative şi în creştere pentru piaţă. Discuţiile au inclus opţiunea de a elibera petrol din stocuri, dar nu s-a luat o decizie imediată.
Cât de mari sunt stocurile şi ce opţiuni există
Potrivit IEA, ţările membre deţin în prezent peste 1,2 miliarde de barili de rezerve publice de urgenţă, la care se adaugă aproximativ 600 de milioane de barili de stocuri industriale menţinute în temeiul unor obligaţii guvernamentale. Dacă s-ar decide eliberarea acestor rezerve, ar fi prima acţiune de acest tip de la măsura similară din 2022, luată după invazia Rusiei în Ucraina.
Ministrul francez al finanţelor, Roland Lescure, a declarat după întâlnire că „nu am ajuns încă acolo” în ceea ce priveşte decizia de a elibera rezervele de urgenţă, evidenţiind că opţiunea rămâne pe masă, dar necesită un consens mai larg.
Reacţia Marii Britanii şi apelul la dezescaladare
Cancelarul britanic pentru finanţe, Rachel Reeves, a spus că Marea Britanie a folosit reuniunea pentru a cere „o dezescaladare imediată” în Orientul Mijlociu şi pentru a cere garanţii privind securitatea navelor care tranzitează regiunea. Reeves a adăugat: „Sunt pregătită să susţin o eliberare coordonată a rezervelor IEA colective”.
Impactul imediat asupra preţurilor
Pe fondul temerilor privind o întrerupere prelungită a aprovizionării, preţul țiţeiului a urcat la aproape 120 de dolari pe baril luni, atingând un vârf de aproximativ 119,50 $ într-o etapă a tranzacţiilor din Asia, înainte de a scădea abrupt sub 90 $ după declaraţii ale preşedintelui american. Birol a remarcat că riscurile recente şi întreruperile de producţie au fost elemente cheie care au tensionat piaţa.
De asemenea, preţurile gazelor naturale au înregistrat creşteri semnificative: preţurile gazului din Marea Britanie pentru livrare luna următoare au crescut cu aproape 25% până la 171p pe term, apoi au coborât în jurul valorii de 149p pe term. Comparativ, preţurile gazelor aproape s-au dublat faţă de nivelurile anterioare conflictului, rămânând însă sub vârful de 640p atins în 2022 după invazia Rusiei în Ucraina.
Factorii care au alimentat creşterea
Piaţa a reacţionat agresiv după mai multe atacuri şi contraatacuri care au afectat infrastructura energetică din regiune. Statele Unite şi Israel au efectuat noi valuri de lovituri aeriene în Iran, vizând mai multe obiective, inclusiv depozite petroliere. La rândul său, Iranul a lovit infrastructuri energetice din state vecine din Golf, iar Arabia Saudită a anunţat că a interceptat şi distrus două valuri de drone îndreptate spre un important zăcământ de petrol.
Un factor esenţial al îngrijorării este Strâmtoarea Ormuz: aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol trece de obicei prin această cale maritimă îngustă. Traficul prin strâmtoare a fost practic blocat de la începutul conflictului, ceea ce a amplificat temerile privind lipsa de aprovizionare.
Efecte pe pieţele financiare şi pe costul împrumuturilor
Pieţele bursiere globale au reacţionat la şocul energetic. Bursele din SUA au deschis în scădere, cu S&P 500 în coborâre cu 0,2% în jurul prânzului şi indicele Dow Jones Industrial Average în scădere cu 0,5%. La Londra, FTSE 100 şi-a revenit pentru a încheia ziua în scădere cu doar 0,3%, după ce anterior coborâse până la 1,86%, cel mai redus nivel din aproape două luni.
Printre acţiunile care s-au apreciat s-au aflat marile companii petroliere: Shell a urcat cu 2,4%, iar BP cu 1,9% în piaţa londoneză. În Europa continentală, indicele german Dax a scăzut cu 0,8%, iar francezul CAC 40 a închis ziua cu o scădere de 1%.
Pieţele asiatice au înregistrat mişcări şi mai pronunţate: Nikkei 225 din Japonia a scăzut cu 5,2%, iar Kospi din Coreea de Sud a încheiat şedinţa în scădere cu 6%.
Aceste mişcări bursiere s-au reflectat şi în costul împrumuturilor guvernamentale. Rata de dobândă a obligaţiunilor guvernamentale pe doi ani a Marii Britanii, care indică costul pentru a împrumuta pe două ani, a urcat la 4,09% de la 3,88%. Rentabilitatea obligaţiunilor de referinţă pe 10 ani a crescut până la 4,72%, faţă de circa 4,3% înaintea izbucnirii conflictului.
Implicaţii asupra inflaţiei şi politicii monetare
Cresterea preţurilor energiei ameninţă să accelereze inflaţia la nivel global, ceea ce ar putea limita posibilitatea băncilor centrale de a reduce ratele dobânzilor în viitorul apropiat. Înainte de criză, se anticipau reduceri ale ratelor în cursul anului, însă saltul preţurilor petrolului ar putea duce la revizuirea acestor aşteptări, chiar până la o posibilă majorare a ratelor la sfârşitul anului pe unele pieţe.
Perspectivele pe termen scurt ale preţului petrolului
Paul Gooden, şeful secţiunii resurse naturale la NinetyOne Asset Management, a declarat pentru emisiunea Today a BBC că întrebarea centrală este „care va fi durata acestui conflict?” şi a subliniat că pe măsură ce conflictul se prelungeşte, pieţele petrolului vor deveni tot mai nervoase. El a spus că preţul ţiţeiului ar putea atinge niveluri la care s-ar produce ceea ce el a numit „distrugerea cererii” — adică consumatorii să reducă consumul de petrol — un prag pe care l-a estimat între 120 $ şi 150 $ pe baril.
Gooden a considerat că o evoluţie temporară a preţurilor în acel interval este posibilă, dar şi-a exprimat convingerea că nu poate rămâne la astfel de niveluri pe termen lung şi că la un moment dat va interveni o rezoluţie, fără a preciza când anume.
Declaraţii şi mesaje politice
Preşedintele american a făcut declaraţii publice care au influenţat dinamica pieţei. Într-un interviu pentru CBS, el a spus că „războiul este foarte complet, practic”, o formulare care a contribuit la scăderea preţurilor după vârful înregistrat în tranzacţiile asiatice. De asemenea, pe platforma sa Truth Social, el a publicat un mesaj în care a afirmat că „preţurile petrolului pe termen scurt, care vor scădea rapid când distrugerea ameninţării nucleare din Iran se va încheia, sunt un preţ foarte mic de plătit pentru siguranţa şi pacea Statelor Unite şi a lumii. DOAR PROŞTII AR GÂNDI ALTCEVA!”. Mesajul a fost preluat de pieţe şi comentatori în contextul discuţiilor despre durata conflictului şi prevederile privind oferta de petrol.
Evaluări ale experţilor economici
Adnan Mazarei, de la Peterson Institute for International Economics, a arătat că săritul preţului petrolului era de aşteptat, având în vedere oprirea producţiei în anumite state din Golf şi semnele unei potenţiale crize prelungite în regiune. El a spus că oamenii încep să realizeze că acest conflict nu se va încheia rapid şi a descris promisiunile şi obiectivele anunţate de Statele Unite ca devenind „tot mai nerealiste”.
Contextul general şi următorii paşi
Reuniunea G7 care a inclus şi reprezentanţi ai IEA a evidenţiat că sunt evaluate mai multe instrumente pentru a tempera efectele şocului energetic, inclusiv posibilitatea unei eliberări coordonate de stocuri. Totuşi, confirmarea unei astfel de măsuri nu a fost obţinută pe loc, iar decizia urmează să fie discutată în continuare pe baza evoluţiilor de pe teren şi a semnalelor venite de la statele membre.
În acelaşi timp, perturbările provocate de atacuri şi contralovituri asupra infrastructurii energetice din Iran şi din statele vecine au alimentat temerile investitorilor şi ale guvernelor privind perspectivele aprovizionării şi costurile asociate, ceea ce menţine pieţele într-o stare de nervozitate şi incertitudine.
Pe măsură ce situaţia militară şi diplomatică din regiune se va clarifica, factorii de decizie şi pieţele vor urmări cu atenţie semnalele privind redeschiderea rutelor marittime vitale, reluarea producţiei întrerupte şi orice acord internaţional privind eliberarea stocurilor strategice. Până atunci, variabilele-cheie rămân nivelul şi durata confruntărilor, statusul Strâmtorii Ormuz şi capacitatea statelor de a asigura securitatea transportului maritim şi a facilităţilor energetice din regiune.
Reportajul a beneficiat de contribuţii suplimentare din partea lui Osmond Chia.
Surse şi actualizări: pentru monitorizarea evoluţiilor în timp real, guvernele şi pieţele urmăresc rapoartele şi reuniunile instituţiilor internaţionale, precum şi declaraţiile oficiale ale miniştrilor şi agenţiilor implicate.
