Jaful din Olanda: cum au fost prinşi şi determinaţi suspecții să recunoască deținerea tezaurului dacic

Sursa foto: Digi24

Procesul legat de jaful din Muzeul Drents, în urma căruia au dispărut Coiful de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice, a scos la iveală detalii despre modul în care anchetatorii au reuşit să obţină confirmarea că obiectele istorice se aflau în posesia suspecţilor. Parchetul olandez califică furtul drept un „caz de natură excepţională” şi a cerut pedepse cu închisoarea care ajung până la 66 de luni pentru cei trei bărbaţi judecaţi.

Imaginile jafului şi urmele lăsate de autori

În cadrul audierilor au fost prezentate înregistrările de pe camerele de supraveghere care surprind momentul spargerii muzeului. Filmările arată trei persoane cu feţele acoperite care pătrund în clădire după o explozie puternică. Cu lanterne pe cap, se deplasează rapid către vitrine, iar în mai puţin de un minut sparg geamurile cu ciocane, iau obiectele şi părăsesc muzeul.

Anchetatorii au găsit probe fizice considerate cruciale pentru urmărirea cazului. O parte din îmbrăcămintea folosită la jaful respectiv şi o geantă de sport au fost aruncate într-un container aflat lângă o locuinţă de pe strada Pelikaan din Assen. A doua zi, locuitoarea a observat deşeuri în container care nu îi aparţineau şi a anunţat poliţia. Analizele criminologice au scos la iveală urme de ADN pe haine, care au fost atribuite a doi dintre suspecţi: Douglas Wesley W., în vârstă de 37 de ani, şi Bernhard Z., în vârstă de 35 de ani, ambii din Heerhugowaard.

În plus, ancheta a stabilit că uneltele folosite la spargere au fost cumpărate cu puţin timp înainte de la o firmă de construcţii din Assen de către Jan B., un tânăr de 21 de ani. Există înregistrări de pe camere care surprind cumpărăturile şi achiziţiile materialelor. La momentul jafului, cei trei se aflau cazaţi într-o cabană de vacanţă din parcul de agrement Lunsbergen, din Borger. În cabană, poliţiştii au descoperit cioburi de sticlă şi urme de aur, asemănătoare celor găsite în sacul aruncat în container, iar rezervarea şi plata cazării fuseseră făcute din contul bancar al lui Jan B.

Metoda sub acoperire prin care anchetatorii au confirmat deţinerea obiectelor

Presa olandeză a relatat detalii despre felul în care a fost construit „filmul” capturării suspecţilor. Trei ofiţeri au acţionat sub acoperire, folosindu-se de intermediari pentru a intra în contact cu unul dintre bănuiţi. Aceştia s-au prezentat ca şi comercianţi de artă interesaţi de achiziţia coifului şi a celor trei brăţări, astfel încât au putut verifica dacă suspecţii erau într-adevăr în posesia bunurilor sustrase. Această strategie a permis anchetatorilor să confirme existenţa obiectelor la persoanele implicate, fără a dezvălui imediat locaţia acestora.

În cazul lui W. şi Z., care au refuzat să divulge informaţii despre locul unde ar fi ascunse comorile, procurorii au adoptat o măsură rară: au publicat fotografii şi numele susceptibile să îi facă uşor de recunoscut. Potrivit Parchetului, importanţa recuperării patrimoniului cultural a prevalat asupra dreptului la intimitate al suspecţilor, iar această decizie trebuie luată în considerare la momentul pronunţării pedepsei.

Recuperarea parţială a tezaurului şi acordurile cu procurorii

După negocieri cu procurorii, două dintre cele trei brăţări şi renumitul Coif de la Coţofeneşti au fost recuperate la 1 aprilie, ca urmare a unei înţelegeri încheiate cu doi dintre inculpaţi. Acest gest a influenţat propunerile de pedeapsă formulate de Parchet, pentru că doi dintre suspecţi au colaborat cu ancheta şi au returnat majoritatea artefactelor.

Cel de‑al treilea bărbat, Bernhard Z., susţine că rolul său a fost unul minor şi nu a acceptat să participe la înţelegerea cu autorităţile. Procurorii au solicitat pentru el o pedeapsă mai severă, argumentând că refuzul de a coopera şi faptul că nu a contribuit la recuperarea bunurilor justifică o sancţiune mai dură.

Solicitările de pedeapsă şi următorii paşi în proces

Parchetul a cerut pedepse care să atingă până la 66 de luni pentru întregul grup de suspecţi. În termeni concreţi, pentru cei doi inculpaţi care au colaborat – Jan B., 21 de ani, şi Douglas Chesley W., 37 de ani – Parchetul a recomandat câte 44 de luni de închisoare, ca urmare a înţelegerilor care au condus la restituirea majorităţii artefactelor. Pentru Bernhard Z., în vârstă de 35 de ani, care a refuzat înţelegerea şi neagă, în continuare, participarea în aceeaşi măsură, procurorii au cerut o pedeapsă de 5 ani şi jumătate.

Reprezentanţii legii au subliniat în faţa instanţei gravitatea atacului asupra patrimoniului cultural şi necesitatea unei reacţii ferme în faţa unor astfel de infracţiuni. Avocaţii părţilor urmează să îşi prezinte pledoariile în zilele următoare, iar magistratul va avea în vedere atât probele materiale obţinute, cât şi circumstanţele în care a avut loc recuperarea obiectelor.

Probe şi elemente care pot influenţa sentinţa

Dosarul conţine mai multe categorii de probe: înregistrările video care surprind jaful şi alte momente conexe (achiziţia uneltelor, furtul maşinii de evadare), urmele ADN găsite pe haine, obiecte materiale recuperate la locul închirierii cabanei şi elemente care leagă direct suspecţii de achiziţii şi rezervări plătite din conturile lor. Toate aceste dovezi au fost folosite de Parchet pentru a construi linia de acuzare şi pentru a argumenta necesitatea unor pedepse care să reflecte „natura excepţională” a cazului.

Publicarea fotografiilor şi a numelor, decizie descrisă de procurori drept excepţională, va fi, de asemenea, evaluată la momentul stabilirii pedepsei, astfel încât instanţa să poată aprecia impactul acestei măsuri asupra vieţii suspectului, dar şi asupra şanselor de recuperare a patrimoniului cultural.

Procesul continuă, iar reprezentanţii Parchetului au arătat că, dincolo de pedepsele solicitate, prioritatea rămâne restituirea tuturor bunurilor şi tragerea la răspundere în mod proporţional în funcţie de implicarea fiecăruia. Următoarele intervenţii în sala de judecată, inclusiv pledoariile avocaţilor, sunt programate în zilele imediat următoare audierilor deja desfăşurate.

Pentru mai multe detalii despre evoluţia procesului şi probele prezentate, puteţi consulta materialul de ştiri publicat de Digi24: Jaful din Olanda, noi informaţii.