Knessetul aprobă legea care prevede pedeapsa cu moartea pentru palestinienii condamnați pentru atacuri mortale

Knessetul israelian a adoptat o lege care prevede executarea prin spânzurare a palestinienilor condamnați pentru atacuri mortale; legea stârnește critici interne și internaționale.

Knessetul aprobă legea care prevede pedeapsa cu moartea pentru palestinienii condamnați pentru atacuri mortale

Sursa foto: Bbc


Vot decisiv în Knesset: pedeapsa cu moartea devine pedeapsa implicită pentru anumite condamnări

Parlamentul israelian a adoptat o lege care transformă pedeapsa cu moartea în sancțiunea implicită pentru palestinienii condamnați de instanțele militare israeliene pentru atacuri mortale catalogate drept „acte de terorism”. Măsura a trecut în lectura a treia și finală în Knesset cu 62 de voturi pentru și 48 împotrivă, votul având loc luni. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a votat în favoarea proiectului.

Ce prevede legea

Noua legislație stipulează că persoanele din rândul palestinienilor, găsite vinovate de comiterea atacurilor mortale considerate acte teroriste de către instanțele militare, vor fi executate prin spânzurare în termen de 90 de zile. Aplicarea pedepsei poate fi amânată cu până la 180 de zile. În teorie, legea ar putea fi aplicată și cetățenilor evrei israelieni, însă, în practică, acest scenariu este considerat improbabil, deoarece execuția poate avea loc numai atunci când intenția atacului a fost de a „nega existența statului Israel”.

Reacții din interior: susținere, emoție și critici

Inițiativa legislativă a fost promovată cu tărie de dreapta, iar figura centrală din spatele proiectului a fost ministrul securității naționale, Itamar Ben-Gvir. Pentru a-și sublinia susținerea publică, Ben-Gvir a purtat un pin sub forma unei funii de spânzurătoare la reverul hainei sale.

După adoptarea legii, Ben-Gvir a publicat un mesaj pe platforma X, afirmând: „Am făcut istorie!!! Am promis. Am livrat.”

Unul dintre susținătorii din rândul partidului lui Ben-Gvir, Limor Son-Har-Melech, care a supraviețuit unui atac comis de militari palestinieni în urma căruia soțul ei a fost ucis, a invocat cazul personal pentru a argumenta necesitatea legii. Ea a arătat că unul dintre ucigașii soțului ei fusese eliberat anterior și ulterior a participat la atacurile din 7 octombrie 2023. În timpul dezbaterii din Knesset, ea a declarat: „Ani la rând am îndurat un ciclu crud de teroare, arestări, eliberări în acorduri iresponsabile și întoarcerea acestor monștri umani pentru a ucide din nou evrei.”

Opinia publică și politicienii de opoziție au manifestat însă rezistență și critici. Yair Golan, liderul partidului de opoziție Democraten, a afirmat că această lege este inutilă și riscă consecințe negative la nivel internațional: „Legea pedepsei cu moartea pentru teroriști este un act legislativ inutil conceput pentru a-i aduce lui Ben-Gvir mai multe aprecieri. Nu contribuie cu niciun gram la securitatea Israelului.”

Îngrijorări internaționale și acuzații de discriminatoriu

Reacțiile externe au fost rapide. Șeful ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, a descris legea drept discriminatorie și a atras atenția asupra riscului grav pe care îl produce aplicarea sa. Într-o declarație făcută la scurt timp după vot, Türk a spus: „Legea este în mod clar în contradicție cu obligațiile internaționale ale Israelului. Pedeapsa cu moartea este profund dificil de reconciliat cu demnitatea umană și creează riscul inacceptabil de a executa persoane nevinovate.” El a adăugat că, dacă aplicarea legii ar fi făcută în mod discriminatoriu, aceasta ar constitui „o încălcare suplimentară, deosebit de gravă, a dreptului internațional” și, în ceea ce privește aplicarea asupra locuitorilor din teritoriile palestiniene ocupate, ar constitui „o crimă de război”.

Înaintea votului, Regatul Unit, Franța, Germania și Italia au transmis „profundă îngrijorare”, atenționând că proiectul ar putea „submina angajamentele Israelului în ceea ce privește principiile democratice”.

Autoritatea Palestiniană, responsabilă de administrația în Cisiordania, a condamnat legea, susținând că aceasta „caută să legitimeze uciderea extrajudiciară sub acoperirea legislației”. Hamas, care controlează Fâșia Gaza, a transmis într-un comunicat că aprobarea proiectului „amenință viața” deținuților palestinieni din închisorile israeliene și a făcut apel la comunitatea internațională să „asigure protecția prizonierilor noștri”.

Organizații pentru drepturile omului cer anularea legii

Organizații de apărare a drepturilor omului au cerut autorităților israeliene să revoce noua legislație. Amnesty International a solicitat anularea legii, iar Erika Guevara-Rosas, directoarea principală pentru cercetare, advocacy, politici și campanii a organizației, a afirmat: „Israelul își acordă în mod grosolan un cec în alb pentru a executa palestinieni în timp ce elimină cele mai fundamentale garanții ale unui proces echitabil.”

Asociația pentru Drepturile Civile din Israel a depus deja o contestație la Curtea Supremă a țării, susținând că legislația este neconstituțională și discriminatorie în esență. În comunicatul asociației se arată: „Legea este neconstituțională, discriminatorie prin design și – pentru palestinienii din Cisiordania – adoptată fără autoritate legală.” Curtea Supremă trebuie acum să decidă dacă va admite sau nu provocarea în justiție a proiectului de lege.

Context istoric

Israelul a aplicat extrem de rar pedeapsa capitală în propria sa istorie. Până în prezent au fost executate doar două persoane pe teritoriul statului israelian, una dintre ele fiind Adolf Eichmann, oficial nazist responsabil cu punerea în aplicare a Holocaustului.

Implicații și incertitudini procedurale

Textul legii introduce termene stricte pentru punerea în aplicare a execuțiilor, dar lasă deschise numeroase întrebări privind modul în care aceste norme vor fi respectate în practică, în contextul obligațiilor internaționale privind drepturile omului și al criticilor privind discriminarea. Deși în formă scrisă se prevede posibilitatea aplicării pedepsei și pentru cetățeni evrei, limitarea legată de intenția de a „nega existența statului Israel” sugerează că interpretarea și aplicarea efectivă vor fi determinate de factori politici și judiciare sensibile.

Adoptarea acestei legi a intensificat polarizarea internă, în timp ce atrage condamnări și avertismente pe plan extern. Rămâne de urmărit cum va gestiona sistemul juridic israelian provocarea depusă la Curtea Supremă și în ce măsură vocile care cer respectarea standardelor internaționale vor influența implementarea sau modificarea legii.

Mai multe detalii și reacții internaționale pot fi consultate în Articolul BBC aferent știrii și în materialele conexe publicate de aceeași instituție de presă, inclusiv analiza disponibilă aici: Articol BBC despre dezbaterea privind reintroducerea pedepsei cu moartea.

AI 24 Știri
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.