Liderii UE se confruntă pe tema „Cumpără European” la summitul din Belgia

Sursa foto: Theguardian

La un castel cu șanțuri din estul Belgiei, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc pentru o sesiune de discuții menită să pună în ordine ideile despre cum poate Europa să își recâștige competitivitatea economică într-o lume marcată de presiuni geopolitice și economice. Tema care riscă să declanșeze tensiuni aprinse între capitale este introducerea, în anumite sectoare strategice, a unei preferințe în favoarea companiilor europene — măsura denumită pe scurt „Cumpără European”.

Summit la Alden Biesen: un cadru istoric pentru o problemă modernă

Întâlnirea are loc la Alden Biesen, o moșie din provincia Limburg întemeiată în secolul al XIII‑lea de către cavalerii teutoni. În jurul acestei atmosfere istorice, liderii se vor concentra pe vulnerabilitățile economice care au ieșit în evidență în ultimii ani: pierderea bruscă a gazului rusesc în 2022, războaiele comerciale declanșate de administrația Donald Trump și expansiunea economică susținută a Chinei, alimentată de subvenții publice masive.

Agenda este vastă, însă disputa din jurul preferinței pentru producția europeană reflectă o întrebarea centrală: poate o politică care favorizează furnizorii din UE să contribuie la refacerea poziției economice a continentului fără a încălca obligațiile internaționale și fără a alunga investitorii?

Ce presupune „Cumpără European”?

Conceptul, până nu demult considerat tabu, propune acordarea unui tratament preferențial companiilor europene în anumite achiziții publice sau sectoare considerate strategice. În practică, aceasta ar putea însemna impunerea unor cerințe obligatorii pentru guverne, astfel încât bunurile produse local să aibă prioritate în contractele publice. Executivul european pregătește, în acest context, un pachet legislativ denumit Industrial Accelerator Act, care urmează să fie publicat în cursul lunii și care este aşteptat să fixeze ţinte privind conţinutul european într‑o serie de produse strategice.

Ca exemple concrete de produse şi sectoare vizate în discuţii se menţionează: panouri solare şi vehicule electrice. De asemenea, preşedintele francez Emmanuel Macron a subliniat că preferinţa europeană ar trebui concentrată în sectoare strategice precum:

• tehnologii curate
• chimicale
• oțel
• automotive
• apărare

În opinia lui Macron, fără o astfel de politică „europenii vor fi dați la o parte”. El a descris preferinţa europeană drept „o măsură defensivă” și a insistat că este esenţială pentru contracararea concurenţei neloiale care „nu mai respectă regulile Organizaţiei Mondiale a Comerţului”.

Vocea contra: îngrijorări privind protecţionismul şi birocratizarea

Pe de altă parte, un grup de ţări din nordul Europei — în principal statele nordice, baltice şi Olanda — a transmis un semnal de alarmă printr‑un document comun. În opinia acestor guverne, preferinţa europeană „ar putea risca adăugarea unui strat suplimentar de reglementare complexă” şi ar putea descuraja fluxurile de investiţii externe. Critica vizează riscul ca noile reguli să complice procedurile de achiziţii şi să slăbească atractivitatea pieţei europene pentru investitori.

Prim‑ministrul Suediei, Ulf Kristersson, a exprimat scepticism faţă de orice agendă cu accente protecţioniste: „Ideea de a încerca să protejăm afacerile europene, dacă acesta este scopul Cumpără European, de a evita comerţul sau parteneriatele cu alte ţări, atunci sunt foarte sceptic”, a declarat el pentru Financial Times.

Diferenţe între capitale: dezbateri între dereglementare şi intervenţie

La nivelul marilor capitale europene există diferenţe importante de viziune. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, şi premierul Italiei, Giorgia Meloni, au adoptat poziţii mai degrabă orientate către relaxarea reglementărilor, exprimându‑se în favoarea unei „moderaţii legislative” care să reducă povara birocratică asupra mediului de afaceri. Într‑un recent document comun, cei doi au evitat susţinerea explicită a preferinţei europene şi, în schimb, au pledat pentru un parcurs de dereglementare mai amplu.

Parteneriatul tot mai consolidat dintre Berlin şi Roma a ridicat întrebări asupra stării relaţiei franco‑germane, considerată tradiţional motorul proiectului european. De altfel, pe tema acordului comercial cu blocul Mercosur, Merz şi Macron au avut opinii opuse: liderul german a cerut punerea rapidă în aplicare a înţelegerii, în timp ce preşedintele francez a calificat acest acord drept „un contract prost”.

Nota prudentă a preşedintei Comisiei Europene

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adoptat un ton rezervat cu privire la ideea preferinţei europene. Vorbind în Parlamentul European, ea a afirmat că o astfel de preferinţă reprezintă „un instrument necesar” în sectoare strategice, dar a subliniat că „este o linie fină de parcurs”. Von der Leyen a insistat că orice propunere trebuie „susţinută printr‑o analiză economică robustă şi să fie în concordanţă cu obligaţiile noastre internaţionale”.

În acelaşi discurs, preşedinta Comisiei a atras atenţia asupra fenomenului de „gold‑plating” — adică implementarea la nivel naţional a unor straturi suplimentare de reglementare care complică activitatea companiilor. Ca exemplu al acestor discrepanţe, ea a menţionat că un camion este autorizat să transporte 44 de tone pe teritoriul Belgiei, dar când intră în Franţa poate transporta doar 40 de tone, ceea ce ilustrează bariere naţionale ascunse care afectează eficienţa şi concurenţa în piaţa unică.

Alte subiecte din agenda summitului

Dezbaterile din Limburg nu se limitează la discuţia despre achiziţii publice preferenţiale. Liderii vor aborda şi teme precum dereglementarea, pieţele de capital fragmentate care limitează investiţiile verzi şi digitale, precum şi barierele din piaţa unică europeană care împiedică comerţul şi fluxurile de capital. Toate acestea converg către aceeaşi problemă fundamentală: cum să se creeze un mediu care să permită Europei să concureze la nivel global şi să finanţeze tranziţia verde şi digitală.

Pe lista speakerilor se regăsesc foste personalităţi politice care au redactat rapoarte de referinţă pentru viitorul economic al continentului. Printre aceștia se numără foştii prim‑miniștri italieni Mario Draghi şi Enrico Letta, care au elaborat documente menite să modeleze agenda economică. Mario Draghi a avertizat recent că actuala ordine economică mondială este „moartă” şi că Europa riscă să devină „subordonată, divizată şi dezindustrializată simultan”. El a pledat pentru o transformare structurală: trecerea „de la confederaţie la federaţie”, argumentând că dreptul de veto al statelor membre în chestiuni cheie le expune la riscul de a fi „eliminate pe rând”.

Propuneri pentru integrarea pieţelor financiare

Recunoscând dificultăţile UE în a lua decizii rapide la nivelul celor 27 de membri, Ursula von der Leyen a declarat că este deschisă să avanseze în direcţia integrării pieţelor de capital europene printr‑o formă de cooperare redusă, dacă nu se poate ajunge la consens unanim. „Trebuie să facem progrese şi să dărâmăm barierele care ne împiedică să devenim un adevărat gigant global”, a afirmat ea, referindu‑se la planurile de integrare a sistemului financiar european care ar facilita mobilizarea capitalului pentru investiţii strategice.

Implicări şi întrebări rămase deschise

Discuția despre „Cumpără European” ridică dileme delicate privind echilibrul între protejarea intereselor strategice şi menţinerea unui cadru deschis care să atragă investiţii şi să respecte angajamentele internaţionale. Pe de o parte, există un impuls clar, venind mai ales din Franţa, de a crea instrumente care să reducă dependenţele critice şi să sprijine industriile considerate vitale pentru securitatea economică şi tehnologică a Europei. Pe de altă parte, statele consecvente susţinătoare ale comerţului liber avertizează asupra riscului ca astfel de măsuri să transforme piaţa europeană într‑un mediu mai puţin competitiv şi mai greu de accesat pentru partenerii externi.

Rămâne de văzut dacă summitul de la Alden Biesen va reuşi să marcheze un compromis care să permită instrumentelor de preferinţă europeană să existe în parametri clari şi limitaţi, sau dacă dezacordurile vor împinge proiectul fie spre o adoptare mai diluată, fie spre blocaj. În centrul deciziei vor sta evaluările economice robuste cerute de Comisie, precum şi eforturile de a evita introducerea unor noi straturi de reglementare care să împovăreze companiile şi investitorii.

Summitul promite astfel să fie un test pentru coeziunea politică a Uniunii: cum pot 27 de state, cu interese şi modele economice divergente, găsi o formulă care să răspundă atât nevoilor de securitate economică, cât şi angajamentelor globale ale blocului european?

Pentru detalii suplimentare, Textul integral al raportării despre această reuniune este disponibil pe site‑ul publicaţiei care a relatat evenimentul: Articol The Guardian.