Patru orașe din Germania au suspendat ajutoarele sociale pentru cetățeni români și bulgari și au emis ordine de părăsire a țării

Sursa foto: Digi24

Mai multe municipalități din Germania au început să aplice în mod mai strict regulile care le permit să retragă prestațiile sociale și, în anumite cazuri, să impună obligația de părăsire a țării pentru cetățeni ai Uniunii Europene care nu pot demonstra că lucrează suficient pentru a-și asigura existența. Datele comunicate de municipalitățile din bazinul Ruhr arată că, anul trecut, Duisburg, Gelsenkirchen, Dortmund și Hagen au suspendat ajutoarele sociale și au emis ordine de plecare pentru un număr total de 1.181 de persoane provenind din Bulgaria și România.

Situația generală în bazinul Ruhr

Conform informațiilor furnizate în cadrul unei investigații realizate de WDR, practica retragerii ajutoarelor sociale a fost utilizată frecvent, dar într-un mod neuniform între municipalități. În unele orașe, autoritățile au încheiat proceduri de acest tip de sute de ori, în timp ce în altele cifra este mult mai redusă.

Diferențele se datorează, pe de o parte, interpretării și aplicării reglementărilor la nivel local și, pe de altă parte, gradului în care autoritățile locale au primit semnale sau dovezi care să justifice verificări stricte. Procedura este permisă de legislația europeană privind libera circulație a lucrătorilor: atunci când se constată că activitatea profesională a unei persoane nu asigură subzistența sau contribuie într-o măsură insuficientă, statutul care conferă dreptul la libera circulație poate fi suspendat de municipalitate.

Numerele cazurilor pe orașe

Distribuția cazurilor în cele patru orașe menționate arată variații semnificative. Gelsenkirchen a înregistrat 506 decizii de revocare a beneficiilor sociale, Duisburg 556, Dortmund 116, iar Hagen doar 3 astfel de cazuri în anul recent raportat. Aceste cifre evidențiază diferențele de practică între administrațiile locale, nu neapărat doar variații legate de mărimea populației.

Situație tensionată în Hagen

Orașul Hagen se află într-o situație descrisă ca fiind deosebit de tensionată. În prezent locuiesc în Hagen aproximativ 7.000 de imigranți originari din România și Bulgaria, dintre care o proporție semnificativă — 55% — depind de ajutoarele sociale. Costurile pe care le suportă municipalitatea pentru aceste prestații sunt evaluate la nivel local la circa zece milioane de euro pe an, conform estimării făcute de primarul orașului, Dennis Rehbein, membru al CDU.

Deși până acum Hagen a utilizat opțiunea de suspendare a beneficiilor doar de trei ori într-un an, primarul Rehbein a anunțat intenția de a recurge mai frecvent la această măsură. El susține că actuala reglementare europeană referitoare la definirea statutului de angajat este prea permisivă, ceea ce, în opinia sa, permite unor persoane să beneficieze de prestații sociale deși câștigurile lor sunt insuficiente pentru a trăi în Germania.

Poziția primarului din Hagen

Primarul Dennis Rehbein a atras atenția asupra unui prag pe care îl consideră prea scăzut: regula care definește drept angajat pe cel care muncește cel puțin 5,5 ore pe săptămână. În opinia sa, această limită transformă în titulari de drepturi sociale persoane care, în realitate, încasează doar „câteva sute de euro pe lună”, sumă care nu este de natură să asigure traiul într-o țară ca Germania.

Rehbein a subliniat totodată că Hagen are nevoie de forță de muncă, însă respinge ceea ce descrie ca fiind o imigrație „țintită” spre sistemele de asistență socială. El afirmă că există o opoziție largă în rândul populației față de fenomenul în care persoane vin exclusiv pentru a obține prestații, iar chiar și membri ai comunităților cu origini migratoare îi cer să acționeze. Primarul atrage atenția că situația este injustă față de cei care au muncit și contribuit pe termen lung: „unii dintre ei au acumulat mult aici prin propria muncă asiduă, iar acum văd că poate fi mai ușor”, a spus el, exprimând rezerve față de funcționarea actuală a regulilor.

Regula europeană privind pragul de ocupare

Reglementarea europeană invocată stabilește că o persoană care lucrează cel puțin 5,5 ore pe săptămână este considerată angajată și, în consecință, are dreptul la prestații sociale. Autoritățile care aplică regulile privind libera circulație pot decide că, în lipsa unor venituri sau în cazul unor venituri insuficiente, dreptul de ședere legat de statutul de lucrător poate fi restricționat. Critica principală a unor reprezentanți locali este că pragul de 5,5 ore este prea mic pentru a asigura un trai decent în Germania.

Modul de interpretare al regulilor diferă între municipalități

În practică, diferențele de aplicare sunt vizibile. De exemplu, în Gelsenkirchen biroul pentru imigrări adoptă decizii mai stricte: acolo, autoritățile exclud din sistem persoanele ale căror câștiguri reprezintă mai puțin de o treime din necesarul de trai stabilit de municipalitate. Când veniturile nu ating această cotă, biroul consideră că nu poate fi atribuit statutul de angajat și, astfel, emite o decizie de pierdere a dreptului de ședere pentru părinți și copii, obligând întreaga familie să părăsească țara.

Un șef de echipă din cadrul biroului pentru imigrări din Gelsenkirchen, care a preferat anonimatul, a explicat că acele venituri care nu acoperă o treime din necesarul de trai nu sunt suficiente pentru a stabili calitatea de angajat. El a mai arătat că instanțele au confirmat în mod repetat legalitatea acestei abordări, ceea ce înseamnă că deciziile locale au fost validate în fața tribunalelor.

Protecția drepturilor și evitarea discriminării

Autoritățile germane implicate în verificări subliniază că nu pot interveni pe baza unor suspiciuni generale sau stereotipuri. Verificările și controalele sunt declanșate doar în prezența unor informații concrete provenite de la alte instituții sau din date care indică faptul că nu se lucrează sau se muncește prea puțin pentru asigurarea subzistenței. Scopul declarat este de a preveni discriminarea și de a proteja drepturile celor care lucrează și contribuie la societate.

În practică, aceasta înseamnă că autoritățile trebuie să documenteze situațiile înainte de a retrage prestațiile sau de a emite ordine de părăsire a țării. Procedura urmărește să echilibreze dreptul la libera circulație a cetățenilor UE cu responsabilitatea municipalităților de a proteja resursele sociale și integritatea sistemelor locale de asistență.

Raportarea și investigațiile jurnalistice

Informațiile privind cele 1.181 de cazuri și distribuția pe orașe au fost furnizate în cadrul unei investigații exclusive realizate de radiodifuzorul regional WDR. Detaliile comunicate de municipalități au fost revitalizate în atenția publicului prin intermediul relatărilor media și au generat o dezbatere despre modul în care se aplică normele europene la nivel local, precum și despre presiunile financiare pe care le resimt administrațiile locale din anumite zone.

Pentru context, relatările publice includ date și estimări venite din partea factorilor locali, precum primarul din Hagen, care a pus în evidență costurile semnificative suportate de bugetul municipal și impactul asupra comunității. De asemenea, s-a menționat prezența unui număr considerabil de persoane de etnie romă în rândul imigranților din Hagen, ceea ce conferă o dimensiune socială suplimentară tensiunilor locale.

Aspecte juridice menționate

Practica de retragere a drepturilor de ședere pe motiv că persoanele nu muncesc suficient sau nu obțin venituri care să le asigure subzistența se sprijină pe prevederile privind libertatea de circulație a lucrătorilor în Uniunea Europeană. Municipalitățile care recurg la această procedură interpretează și aplică regulile în funcție de propriile metodologii pentru stabilirea necesarului de trai sau a pragurilor considerate relevante pentru a califica pe cineva drept angajat.

În anumite locuri, această interpretare conduce la decizii dure — inclusiv la emiterea unor ordine de părăsire a țării pentru familii întregi — în timp ce alte municipalități adoptă abordări mai prudente sau aplică instrumentele de verificare mai rar. Validarea în instanță a unor decizii locale, așa cum arată practica în unele cazuri, a creat un precedent juridic care întărește posibilitatea autorităților locale de a interveni atunci când dovezile arată că veniturile sunt insuficiente.

Reacții locale și preocupări sociale

Autoritățile locale și reprezentanții politici exprimă preocupări legate atât de sustenabilitatea financiară a sistemelor locale de asistență socială, cât și de impactul social al fenomenului. În Hagen, aceste tensiuni sociale sunt amplificate de proporția ridicată a imigranților dependenți de prestații, de costurile estimate la nivel municipal și de percepția publică că anumite persoane ar veni în Germania în principal pentru a beneficia de ajutoare.

În același timp, există îngrijorări cu privire la riscul discriminării și la necesitatea de a proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor UE. Din acest motiv, autoritățile subliniază că verificările sunt declanșate numai pe baza unor date concrete, pentru a evita deciziile arbitrare și abuzive.

Ce urmează

Pe fondul acestor practici și al discuțiilor publice generate de cifrele comunicate, primarii și birourile locale vor continua probabil să evalueze cum să aplice regulile europene în context local. În Hagen, primarul a anunțat deja intenția de a folosi mai frecvent instrumentul retragerii prestațiilor, în timp ce în alte orașe, precum Gelsenkirchen, abordarea rămâne deja una strictă și susținută de decizii judiciare anterioare.

Dezbaterile vor rămâne axate pe modul în care se stabilește pragul minim de muncă care justifică acordarea prestațiilor, pe criteriile locale pentru evaluarea necesarului de trai și pe echilibrul între protecția persoanelor vulnerabile și responsabilitatea de a gestiona sustenabil resursele publice.

Mai multe detalii au fost prezentate în investigația realizată de WDR și în relatarea publicată pe site-ul principal Digi24, precum și în materialele publicate de WDR.