Zelenski: Forţele ucrainene au doborât drone Shahed în mai multe ţări din Orientul Mijlociu în timpul războiului din Iran

Sursa foto: Apnews

Ucraina a recunoscut operaţiuni externe pentru contracararea dronelor Shahed

Preşedintele ucrainean Volodymyr Zelenski a declarat public pentru prima dată că militarii ucraineni au doborât drone de tip Shahed, proiectate în Iran, în mai multe ţări din Orientul Mijlociu, în contextul războiului declanşat în regiune. El a descris aceste misiuni ca făcând parte dintr-un efort mai larg de sprijin pentru partenerii Ucrainei, astfel încât aceştia să poată contracara aceleaşi arme pe care Rusia le foloseşte în atacurile împotriva Ucrainei.

Remarcile sale, care au fost sub embargou până vineri, au confirmat implicarea personalului ucrainean în operaţiuni active în străinătate. Zelenski a subliniat că intervenţiile nu au fost simple exerciţii sau misiuni de instruire, ci acţiuni concrete menite să contribuie la construirea unor sisteme moderne de apărare aeriană cu eficienţă reală.

Tehnologie ucraineană în lupta cu ameninţarea Shahed

Potrivit preşedintelui, forţele ucrainene au folosit drone interceptoare produse în Ucraina, tehnologii pe care autorităţile le-au demonstrat deja ca eficiente în neutralizarea dronelor Shahed folosite de Rusia în războiul împotriva Ucrainei. Zelenski a insistat că scopul intervenţiilor a fost acela de a „sprijini construirea unui sistem de apărare aeriană modern care chiar să funcţioneze”.

El nu a dezvăluit numele ţărilor în care au avut loc operaţiunile, limitându-se să afirme că personalul ucrainean a acţionat în mai multe state din regiune. Anterior, el afirmase că 228 de experţi ucraineni fuseseră desfăşuraţi în zonă, un detaliu pe care l-a reconfirmat în declaraţiile publice.

Schimburi şi sprijin reciproc: echipamente, combustibil şi sprijin financiar

Zelenski a explicat că implicarea Ucrainei în sprijinirea partenerilor din Orientul Mijlociu a făcut parte dintr-un aranjament reciproc. În schimbul ajutorului oferit pentru consolidarea apărării aeriene, Ucraina primeşte echipamente care să protejeze infrastructura energetică, precum şi combustibil — în special petrol şi motorină — şi, în anumite cazuri, asistenţă financiară.

Preşedintele a descris aceste acorduri ca fiind menite să crească stabilitatea energetică a Ucrainei şi a afirmat că parteneriatele vor fi promovate de autorităţile de la Kiev pe măsură ce ţara caută să îşi formalizeze şi să îşi extindă rolul ca exportator de soluţii de apărare.

„Ajutăm să le consolidăm securitatea în schimbul contribuţiilor la rezilienţa ţării noastre”, a spus Zelenski, citat în declaraţii traduse. „Este mult mai mult decât a primi pur şi simplu bani.”

Riscurile unei distrageri a atenţiei Occidentului

Dezvăluirea implicării ucrainene în Orientul Mijlociu survine într-un moment în care există temeri că conflictul regional ar putea distrage sprijinul militar occidental de la Ucraina, în special proviziile de sisteme de apărare antiaeriană.

Cu toate acestea, Zelenski a asigurat că partenerii continuă să livreze rachete pentru sistemele Patriot şi că un nou lot de muniţii a sosit în ultimele zile. El a subliniat că Ucraina colaborează cu toate statele partenere pentru a menţine capacităţile sale antiaeriene şi a evita goluri în apărare.

Preşedintele a avertizat totodată că primăvara şi vara următoare vor fi dificile pentru Ucraina, anticipând o intensificare a presiunii politice şi a confruntărilor pe câmpul de luptă, pe fondul orientării atenţiei Statelor Unite către agenda internă şi campania electorală.

Diplomaţie şi propuneri de dialog

Zelenski a afirmat că a îndemnat emisarii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner să viziteze Kievul şi a propus un format trilateral care să includă şi Moscova. Nu a devenit însă clar dacă vizitele vor avea loc sau dacă discuţiile se vor ţine într-o ţară terţă.

Potrivit preşedintelui, negocierile conduse de Statele Unite nu au înregistrat progrese semnificative pe problemele esenţiale, în condiţiile în care Washingtonul îşi reallocă atenţia către evoluţiile din Orientul Mijlociu, iar forţele ruse şi ucrainene rămân angajate în lupte de-a lungul liniei de contact de aproximativ 1.250 de kilometri.

Presiunea asupra veniturilor Rusiei din energie

Zelenski a spus că se aşteaptă ca aliaţii occidentali să restabilească sancţiunile totale asupra petrolului rusesc, avertizând că orice relaxare ar permite Moscovei să îşi susţină efortul de război şi să externeze active energetice esenţiale. El a atras atenţia asupra faptului că Rusia a profitat de creşterea globală a preţurilor la energie, ca urmare a unor daune la infrastructura de petrol şi gaze din Golful Persic şi a blocării Strâmtorii Ormuz de către Iran.

Într-un efort de a reduce veniturile Kremlinului, Ucraina a intensificat atacurile asupra unor obiective energetice ruse, pe fondul creşterii preţurilor şi al relaxării parţiale a sancţiunilor americane. Zelenski a susţinut că partenerii au cerut, la anumite niveluri, ca Ucraina să reducă aceste atacuri în timpul perturbărilor cauzate de Iran în Strâmtoarea Ormuz, dar a refuzat să identifice cine a făcut astfel de solicitări. „Nu voi spune cine ne-a cerut acest lucru. Dar partenerii au cerut — este un fapt. Au cerut la diferite niveluri, de la conducerea politică la cea militară.”

Încetarea temporară a focului de Paşte anunţată de Rusia şi reacţia Ucrainei

Într-o altă dezvoltare, liderul ucrainean a declarat că ţara sa este pregătită să răspundă în oglindă oricărei mişcări de încetare a focului anunţate de preşedintele rus Vladimir Putin pentru perioada Paştelui. Putin a anunţat o încetare temporară a ostilităţilor de 32 de ore, ordonând forţelor ruse să înceteze operaţiunile de la ora 16:00 sâmbătă până la sfârşitul zilei de duminică.

Zelenski a menţionat că a propus o încetare a focului pe durata sărbătorilor pascale şi că autorităţile ucrainene vor acţiona în consecinţă. El a subliniat nevoia ca oamenii să trăiască un Paşte fără ameninţări şi a sugerat că Rusia poate alege să renunţe la reluarea atacurilor după această perioadă.

Experienţa anterioară a demonstrat însă că astfel de încetări ale ostilităţilor au avut un impact limitat, ambele părţi acuzându-se reciproc de încălcarea angajamentelor. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a descris gestul lui Putin drept unul „umanitar”, dar a reiterat că Moscova rămâne concentrată pe o soluţie cuprinzătoare bazată pe revendicările sale istorice, ceea ce constituie un obstacol major în calea negocierilor.

Vizitele diplomatice şi contextul sancţiunilor

Peskov a confirmat că trimisul lui Putin, Kirill Dmitriev, se află în Statele Unite pentru întâlniri axate pe chestiuni economice. El a precizat că Dmitriev conduce o delegaţie în cadrul unei echipe ce se ocupă de probleme economice şi nu este implicat în negocierile legate de război, subliniind că vizita sa nu semnifică reluarea discuţiilor privind conflictul armat.

Conform declaraţiilor apărute în context, vizita lui Dmitriev în SUA intervine cu puţin timp înainte de încheierea unei perioade de 30 de zile de scutire de la sancţiuni pentru petrolul rusesc, un detaliu care adaugă complexitate tabloului internaţional al sancţiunilor şi comerţului cu energie.

Declaraţiile lui Zelenski vin într-un moment în care atât discuţiile diplomatice, cât şi operaţiunile militare, construiesc o imagine a unor relaţii internaţionale în care sprijinul reciproc, interesele energetice şi imperativele de securitate se întrepătrund. Ucraina îşi continuă eforturile de a-şi asigura mijloacele de apărare şi de a transforma expertiza militară în instrumente de susţinere a rezilienţei naţionale, în timp ce navighează schimbările rapide ale priorităţilor geopolitice la nivel global.

Potrivit relatării iniţiale publicate de Associated Press, detaliile despre operaţiunile externe şi schimburile care au avut loc reflectă o strategie regională mai largă a Kievului, orientată spre consolidarea de partenariate care să susţină securitatea şi stabilitatea energetică a ţării.

Sursa: Associated Press