Descoperire majoră în oceanul Pacific: 24 de specii noi de amfipode, inclusiv o superfamilie complet nouă

Sursa foto: Sciencedaily

Regiunea Clarion-Clipperton dezvăluie noi ramuri ale vieții adânci

O echipă internațională de cercetători a identificat 24 de specii de amfipode necunoscute până acum în zona Clarion-Clipperton (CCZ) din oceanul Pacific central, descoperire care include și o superfamilie complet nouă. Rezultatele, publicate pe 24 martie într-un dosar special al revistei ZooKeys, aduc informații esențiale despre biodiversitatea unei regiuni vaste și încă slab înțelese a planetei.

O zonă uriașă, puțin cunoscută

Zona Clarion-Clipperton se întinde pe aproximativ șase milioane de kilometri pătrați între Hawai’i și Mexic și rămâne una dintre cele mai puțin cunoscute ecosisteme de pe Pământ. Descoperirile recente accentuează cât de mult rămâne de aflat despre viața care trăiește în adâncurile acestei regiuni și subliniază importanța inventarierii taxonomice pentru a înțelege distribuția, identitatea și rolurile ecologice ale speciilor adâncimilor.

Un efort de colaborare și o săptămână intensă de taxonomie

Proiectul a fost condus de dr. Anna Jażdżewska de la Universitatea din Lodz (UL) și Tammy Horton de la National Oceanography Centre (NOC). Un grup format din 16 specialiști și cercetători aflați la începutul carierei s-a reunit pentru un atelier de o săptămână în 2024, la Departamentul de Zoologie Nevertebrată și Hidrobiologie al Universității din Lodz, pentru a identifica și descrie specii de amfipode colectate din CCZ.

Efortul a urmărit să contribuie la Inițiativa pentru Cunoașterea Durabilă a Fundului Mării (Sustainable Seabed Knowledge Initiative, SSKI) a Autorității Internaționale pentru Fondul Mării și la proiectul „One Thousand Reasons”, care are ca obiectiv descrierea formală a 1.000 de specii noi până la sfârșitul deceniului.

Descoperiri evolutive rare și grupuri noi de specii

Studiul a consemnat mai multe realizări științifice majore. Echipa a descris în total 24 de specii noi distribuite în 10 familii de amfipode, incluzând atât prădători, cât și necrofagi. Printre cele mai importante realizări se numără următoarele:

• O familie nou identificată: Mirabestiidae, și o superfamilie nouă: Mirabestioidea, reprezentând ramuri complet noi pe arborele evolutiv.
• Două genuri noi: Mirabestia și Pseudolepechinella.
• Înregistrări ale celor mai adânci apariții cunoscute pentru mai multe genuri deja cunoscute.
• Primele coduri moleculare (molecular barcodes) pentru un număr de specii rare.

Descoperirea unei superfamiliei noi este un fenomen rar în taxonomie și marchează un moment de referință pentru studiul faunei abisale. Identificarea acestor noi niveluri taxonomice deschide perspective asupra modului în care s-au diversificat artropodele marine la mare adâncime și oferă fundamentul pentru studii ulterioare privind istoria evolutivă a grupurilor respective.

Rolul taxonomiei coordonate

Clasificarea atentă, cunoscută drept taxonomie, este esențială pentru înțelegerea animalelor din CCZ. Prin descrierea formală a speciilor, cercetătorii pot comunica clar despre identitate, distribuție și roluri ecologice ale acestor organisme în mediul lor delicat. În plus, metodologiile consolidate în cadrul atelierelor coordonate s-au dovedit eficiente pentru accelerarea procesului de descoperire a speciilor.

Specialiștii de la National Oceanography Centre au descris opt dintre noile specii, colaborând îndeaproape cu cercetători din instituții de pe mai multe continente. Cooperarea a permis atingerea unui obiectiv ambițios: descrierea a peste 20 de specii noi pentru știință într-un interval relativ scurt, realizare dificil de atins dacă fiecare echipă ar fi acționat separat.

Instituțiile implicate

Colaborarea internațională a reunit instituții din Europa, America de Nord și Noua Zeelandă. Printre colaboratori s-au numărat:

• Universitatea din Lodz
• National Oceanography Centre
• Muzeul de Istorie Naturală din Londra
• Muzeul Canadian al Naturii
• Earth Sciences New Zealand (NIWA)
• Universitatea din Hamburg
• Senckenberg – Instituția Leibniz pentru Biodiversitate și Cercetare a Sistemului Terestru (SGN)
• Muzeul Universitar din Bergen

Aceste instituții au adus expertiză complementară, de la morfologie detaliată la analize moleculare, facilitând descrierea riguroasă a noilor taxoni.

Importanța pentru conservare și politici

Informațiile obținute prin aceste descrieri sunt fundamentale pentru decizii viitoare legate de conservare și politici privind exploatarea resurselor marine. Cunoașterea existenței și distribuției acestor specii poate influența modul în care autoritățile și comunitatea științifică evaluează riscurile asociate cu activitățile antropice din CCZ, inclusiv explorarea și exploatarea mineralelor polimetalice de pe fundul mării.

De asemenea, proiectele care urmăresc inventarierea biodiversității pot oferi baze de date și referințe necesare pentru evaluări de impact și pentru managementul durabil al zonelor marine sensibile.

Cum primesc numele noile specii

Fiecare specie descoperită primește un nume științific, iar procesul de denumire reflectă adesea conexiuni personale, experiențe sau referințe culturale. Din cele 24 de specii descrise, multe au primit denumiri care reflectă legături personale ori recunoștință pentru resurse științifice. Exemple notabile includ:

• Byblis hortonae, numită în onoarea dr. Tammy Horton.
• Thrombasia ania, numită în onoarea dr. Anna Jażdżewska.
• Byblisoides jazdzewskae, numită în onoarea dr. Anna Jażdżewska.
• Mirabestia maisie, o specie din superfamilia nou descoperită, numită de dr. Horton după fiica sa, Maisie.
• Eperopeus vermiculatus, numită în onoarea World Register of Marine Species (WoRMS) pentru rolul său ca resursă valoroasă pentru taxonomiștii marini.
• Lepidepecreum myla, denumită după un personaj dintr-un joc video; autorul a remarcat că ambele sunt „micii artropode care încearcă să supraviețuiască în întuneric total”.
• Pseudolepechinella apricity, unde termenul „apricity” evocă sentimentul de căldură din soarele de iarnă, o metaforă a prieteniei și a căldurii comunității care s-a format în timpul atelierului din Lodz.

Aceste alegeri onomastice reflectă nu doar tradiții academice, ci și relațiile personale și atmosfera de colaborare care au însoțit munca de laborator și descrierea speciilor.

Cuvinte ale cercetătorilor

Dr. Tammy Horton a subliniat entuziasmul generat de descoperire: găsirea unei superfamiliei noi este un eveniment deosebit de rar și de memorabil. Ea a remarcat importanța descrierii fiecărei specii din CCZ, având în vedere că peste 90% dintre speciile din această regiune rămân încă fără denumire.

Dr. Anna Jażdżewska a evidențiat caracterul colaborativ al proiectului, afirmând că procesul comun a permis atingerea obiectivului ambițios de a descrie mai mult de 20 de specii noi într-un singur an, realizare dificil de obținut în absența unui efort coordonat. Ea a remarcat, de asemenea, că datele obținute sunt cruciale pentru decizii viitoare de conservare și politică și a subliniat necesitatea continuării acestor eforturi.

Perspective pentru catalogarea viitoare

La ritmul actual de aproximativ 25 de specii noi descrise anual, oamenii de știință estimează că amfipodele din partea estică a CCZ ar putea fi aproape integral catalogate în decursul următorului deceniu. Această estimare indică atât amploarea biodiversității neconținute, cât și potențialul de progres rapid atunci când resursele și colaborările sunt aliniate.

Rolul geneticii în identificarea speciilor rare

Pe lângă descrierile morfologice, studiul a inclus și generarea primelor coduri moleculare pentru un set de specii rare. Aceste coduri molecule, cunoscute drept molecular barcodes, reprezintă instrumente esențiale pentru identificarea rapidă a speciilor, pentru verificarea delimitărilor taxonomice și pentru conectarea exemplarelor adulte cu stadii de viață mai dificile de identificat.

Integrarea datelor moleculare cu rigoarea taxonomică clasică permite construirea unor referințe mai robuste, utile atât pentru cercetare fundamentală, cât și pentru aplicatii de monitorizare a mediului și evaluare a impactului activităților antropice.

Unde au fost publicate rezultatele

Descrierile celor 24 de specii noi au fost publicate într-un dosar special al revistei ZooKeys, într-un articol semnat de Anna M. Jażdżewska și Tammy Horton. Lucrarea este accesibilă în regim open-access și poate fi consultată pentru detalii taxonomice și liste complete ale noilor descrieri: Articolul științific ZooKeys (DOI).

O prezentare jurnalistică a acestor descoperiri este disponibilă și pe platforma ScienceDaily: 24 new deep-sea species found including a rare new branch of life.

Implicații pe termen lung

Deși numeroase detalii despre ecologia fiecărei specii rămân de explorat, aceste descoperiri sporesc substanțial cunoașterea diversității biologice a adâncurilor. Inventarierea taxonomică continuă este un prim pas necesar pentru protejarea habitatelor adânci în fața presiunilor umane și pentru fundamentarea politicilor de gestionare a resurselor marine.

Lucrările viitoare vor clarifica distribuțiile spațiale și ecologice ale noilor specii, relațiile filogenetice ale noilor taxoni și modul în care aceste organisme interacționează cu mediul fizic și biologic al CCZ.

Descrierile recente arată că oceanul încă mai poate surprinde prin forme de viață neînregistrate anterior, iar colaborarea internațională rămâne esențială pentru a descifra aceste taine ale adâncurilor.