Proiectul BRIDGE caută biomarkeri care să descopere cum cancerul de sân învinge sistemul imunitar

Sursa foto: Imagine generată AI iAceastă imagine a fost generată automat de AI pe baza rezumatului articolului și nu reprezintă un moment real fotografiat.

Un pas spre identificarea mecanismelor de ‘camuflare’ ale tumorilor

Cercetătorii lansează o inițiativă menită să destrame unul dintre misterele cele mai dificile în oncologie: modul în care formele agresive de cancer de sân reușesc să se sustragă supravegherii imunitare. În contextul în care cancerul de sân rămâne cel mai frecvent diagnosticat tip de cancer la femei la nivel mondial, iar OMS estimează aproximativ 2,3 milioane de cazuri diagnosticate în 2022 și în jur de 670.000 de decese în același an, nevoia de instrumente de diagnostic și prognostic mai precise este stringentă.

Inițiativa, denumită în engleză Biomarker Research Integrating Data of Glyco-Immune Signatures and Clinical Evidence in Breast Cancer, prescurtat BRIDGE, își propune să identifice semnale biologice — biomarkeri — care pot dezvălui modul în care boala evoluează la fiecare pacient în parte. Aceste biomarkeri, măsurabile în sânge, țesuturi sau alte probe, pot oferi indicii practice despre viteza de creștere a tumorii sau despre probabilitatea de răspuns la anumite terapii.

Ce urmăresc cercetătorii

Proiectul se concentrează pe interacțiunile dintre celulele tumorale și mediul înconjurător al tumorii, denumit de specialiști microambient tumoral. Acest microambient include nu doar celulele canceroase, ci și celule imune adiacente, vasele de sânge și alte structuri care susțin tumora. Echipa are un interes deosebit pentru molecule mici aflate la suprafața celulelor din acest mediu, deoarece aceste molecule par să joace un rol cheie în modul în care tumorile se ‘ascund’ de atenția sistemului imunitar și astfel pot favoriza creșterea necontrolată a cancerului.

Echipa și colaborarea clinică

Proiectul BRIDGE reunește cercetători de la Instituto de Tecnologia Química e Biológica António Xavier din cadrul Universității NOVA din Lisabona (ITQB NOVA) și de la Instituto Português de Oncologia de Lisboa Francisco Gentil (IPOFG). Această colaborare urmărește nu doar să studieze mecanismele moleculare în laborator, ci și să valideze constatările pe probe provenite de la pacienți reali, astfel încât descoperirile să poată fi transformate în instrumente clinice utile.

Catarina Brito, liderul laboratorului Advanced Cell Models la ITQB NOVA, explică motivația și abordarea echipei: „Anterior am identificat modul în care tumorile comunică cu anumite celule ale sistemului imunitar pentru a se proteja. Prin BRIDGE ne propunem să validăm aceste descoperiri folosind probe reale de la pacienți și să transformăm aceste cunoștințe în aplicații clinice.”

Rolul Institutului Portughez de Oncologie

IPOFG va furniza probe de la pacienți și va contribui la verificarea aplicabilității descoperirilor în context clinic. Această etapă de validare clinică este esențială pentru a trece de la observațiile din laborator la instrumente pe care medicii le pot utiliza în monitorizarea și tratamentul pacienților cu forme agresive de cancer de sân.

Biomarkeri și tratamente personalizate

Prin identificarea și validarea unor biomarkeri care reflectă modul în care tumora interacționează cu sistemul imunitar, cercetătorii speră să deschidă noi căi pentru diagnostic și tratament. Biomarkerii pot indica, de pildă, dacă o tumoră este susceptibilă să crească rapid sau dacă este probabil să răspundă la anumite terapii imune sau alte forme de tratament țintit.

Obiectivul major este trecerea de la abordări terapeutice generalizante la strategii cu adevărat personalizate, în care deciziile terapeutice sunt adaptate în funcție de caracteristicile biologice specifice ale tumorii fiecărui pacient. Acest lucru ar putea însemna tratamente mai eficiente și evitarea unor terapii ineficiente sau inutile pentru pacienții care nu ar beneficia de ele.

De ce sunt importante moleculele de la suprafața celulelor

Echipa BRIDGE acordă o importanță specială moleculelor mici de pe suprafața celulelor din microambientul tumoral. Aceste elemente superficiale pot media „comunicarea” dintre tumori și celulele imune: ele pot transmite semnale care reduc eficacitatea răspunsului imunitar sau pot modifica comportamentul celulelor imune astfel încât acestea să nu recunoască sau să nu atace celulele tumorale. Înțelegerea acestor mecanisme ar putea conduce la noi ținte terapeutice care, odată vizate, să reactiveze apărarea imunitară împotriva tumorii.

Validare pe probe reale și transformarea descoperirilor în aplicații clinice

Un punct-cheie al proiectului este utilizarea probelor de la pacienți pentru validarea rezultatelor obținute în laborator. Validarea clinică garantează că biomarkerii identificați funcționează nu doar în modele experimentale, ci și în contextul complex al bolii la om. Fără această etapă, descoperirile rămân ipoteze științifice; cu validarea clinică, ele pot deveni teste diagnostice sau prognostice, sau pot sugera noi direcții terapeutice.

Catarina Brito subliniază importanța acestei tranziții: „Prin găsirea unor biomarkeri noi, sperăm să contribuim la terapii mai precise.” Această formulare reflectă ambiția echipei de a face legătura între cercetarea fundamentală și aplicabilitatea directă în practica oncologică.

Finanțare, durată și impact potențial

Proiectul BRIDGE beneficiază de sprijinul programului iNOVA4Health Lighthouse Projects (LHP) 2025, un mecanism de finanțare dedicat susținerii cercetării cu potențial clar de a fi transpusă în practică clinică. Pe parcursul următorilor doi ani, proiectul va primi până la 75.000 de euro pentru a-și susține activitățile.

Acest sprijin financiar urmărește facilitarea unor etape esențiale: consolidarea colaborării între cercetători, clinicieni și experți în tehnologie, accesul la probe clinice, precum și dezvoltarea și validarea protocoalelor care pot conduce la instrumente clinice concrete. Prin această investiție, inițiatorii proiectului speră să accelereze descoperirea de strategii noi pentru înțelegerea, monitorizarea și tratarea formelor agresive de cancer de sân.

Perspective pentru îngrijirea pacienților

Dacă BRIDGE reușește să identifice biomarkeri fiabili și să valideze aplicații clinice practice, consecințele pot fi semnificative: diagnosticare mai timpurie a formelor periculoase, monitorizare mai precisă a evoluției bolii și decizii terapeutice mai bine adaptate la particularitățile fiecărui pacient. În practică, aceasta înseamnă șanse sporite ca tratamentele administrate să fie cele mai potrivite pentru fiecare caz în parte, reducând astfel riscul de supraterapie sau administrare de terapii ineficiente.

Un demers multidisciplinar cu ambiție clinică

BRIDGE reprezintă un exemplu de abordare multidisciplinară: combină expertiza în biologie moleculară și modele celulare avansate cu accesul la probe clinice și cu obiectivul explicit de a dezvolta aplicații utile medicilor. Printr-o colaborare strânsă între ITQB NOVA și IPOFG, proiectul urmărește atât aprofundarea înțelegerii științifice a mecanismelor de evitare imună, cât și transformarea acestor înțelegeri în instrumente care pot fi utilizate în lupta clinică împotriva cancerului de sân.

În absența unor metode fiabile de a anticipa evoluția formelor agresive de cancer de sân, proiecte ca BRIDGE vin să acopere o nevoie critică a oncologiei moderne: aceea de a oferi medicilor și pacienților informații mai clare, care să permită decizii informate și tratamente ajustate la particularitățile biologice ale fiecărei tumori.

Pe măsură ce proiectul avansează, rezultatele validate pe probe clinice vor reprezenta testul suprem al utilității sale: numai prin demonstrarea funcționalității biomarkerilor în contextul real al pacienților aceste descoperiri pot deveni instrumente folosite în spitale și clinici. Până atunci, echipa continuă să studieze modul în care tumorile „comunică” cu celulele imune și să urmărească transformarea acestor cunoștințe în soluții practice care să îmbunătățească îngrijirea persoanelor afectate.

Mai multe informații pot fi consultate în articolul publicat pe ScienceDaily.