Proiectul BRIDGE: Cercetători portughezi caută semnături biologice care să descifreze formele agresive de cancer mamar

Sursa foto: Imagine generată AI iAceastă imagine a fost generată automat de AI pe baza rezumatului articolului și nu reprezintă un moment real fotografiat.

O echipă de cercetători din Portugalia a demarat un proiect care urmărește să înțeleagă modul în care formele agresive de cancer mamar reușesc să se sustragă controlului imunitar și să identifice biomarkeri capabili să prezică evoluția bolii la pacienți reali. Inițiativa, concepută pentru a transforma descoperirile de laborator în instrumente utile clinic, vizează personalizarea tratamentelor și creșterea preciziei în gestionarea tumorilor care progresează rapid.

Context: o provocare globală în oncologie

Cancerul mamar rămâne cea mai frecvent diagnosticată formă de cancer la femei la nivel mondial. Datele Organizației Mondiale a Sănătății indică că în 2022 au fost diagnosticate aproximativ 2,3 milioane de femei cu această boală, iar în jur de 670.000 de decese au fost asociate cu cancerul mamar. Deși în ultimii ani au apărut progrese în tratamente, unele subtipuri ale bolii sunt deosebit de agresive și greu de gestionat clinic, iar capacitatea medicilor de a prezice cursul acestor tumori rămâne limitată.

Ce își propune proiectul BRIDGE

Proiectul intitulat în original Biomarker Research Integrating Data of Glyco-Immune Signatures and Clinical Evidence in Breast Cancer, denumit pe scurt BRIDGE, are ca obiectiv principal descoperirea unor noi semnale biologice — biomarkeri — care pot indica comportamentul tumorii în fiecare pacient. Aceste biomarkeri, detectabili în sânge, în țesuturi sau în alte probe biologice, ar putea oferi medicilor instrumente pentru monitorizarea evoluției tumorii și pentru decizii terapeutice mai bine calibrate.

Focalizarea pe interacțiunile tumoră–sistem imunitar

Efortul științific reunește cercetători de la Instituto de Tecnologia Química e Biológica António Xavier al Universității NOVA din Lisabona (ITQB NOVA) și de la Instituto Português de Oncologia de Lisboa Francisco Gentil (IPOFG). Echipa își concentrează atenția asupra microambientului tumoral — mediul imediat al tumorii care include celulele canceroase, celulele imunitare învecinate, vasele de sânge și alte structuri de suport.

Un punct central al investigației îl reprezintă moleculele mici prezente la suprafața celulelor din acest microambient. Aceste molecule par a avea un rol crucial în modul în care tumorile reușesc să rămână nedetectate de sistemul imunitar sau să suprima reacțiile imune, facilitând astfel creșterea necontrolată a cancerului.

Validare pe probe umane și translare clinică

O componentă esențială a proiectului este utilizarea probelor provenite de la pacienți reali. IPOFG va furniza aceste probe și va participa la validarea observațiilor făcute în laborator în contexte clinice concrete. Acest pas este descris ca fiind critic pentru transformarea descoperirilor experimentale în instrumente practice pe care medicii le pot folosi în evaluarea și tratamentul pacienților.

Catarina Brito, conducătoarea laboratorului Advanced Cell Models din cadrul ITQB NOVA, explică motivația demersului: „Anterior am identificat modul în care tumorile comunică cu anumite tipuri de celule ale sistemului imunitar pentru a se proteja. Prin BRIDGE ne propunem să validăm aceste descoperiri folosind probe de la pacienți și să transpunem aceste cunoștințe în aplicații clinice.”

Impactul așteptat: tratamente mai precise și personalizate

Prin înțelegerea mecanismelor prin care tumorile scapă de atacul imunitar, cercetătorii speră nu doar să identifice biomarkeri pentru urmărirea bolii, ci și să descopere ținte terapeutice noi. Aceste ținte ar putea fi folosite pentru a dezvolta tratamente care să restabilească capacitatea sistemului imunitar de a recunoaște și distruge celulele canceroase sau care să împiedice mecanismele prin care tumora se ascunde.

Obiectivul final este o abordare mai personalizată a îngrijirii pacienților cu cancer mamar: tratamente adaptate caracteristicilor moleculare și imune ale fiecărei tumori, în locul unei strategii uniforme pentru toți pacienții.

Finanțare și calendar

Proiectul BRIDGE beneficiază de susținere financiară prin programul iNOVA4Health Lighthouse Projects (LHP) 2025, care sprijină cercetări cu potențial ridicat de a fi transferate din laborator în practicile clinice. Pentru următorii doi ani, proiectul va primi până la 75.000 de euro, o sumă destinată accelerării dezvoltării strategiilor care să permită o mai bună înțelegere, monitorizare și tratare a formelor agresive de cancer mamar.

Colaborare interdisciplinară pentru rezultate rapide

Finanțarea urmărește să stimuleze cooperarea între oameni de știință, clinicieni și experți în tehnologie, pentru a grăbi progresul în fața unor provocări majore de sănătate. Prin conectarea resurselor și competențelor din laborator și din mediul clinic, echipa speră să reducă distanța dintre descoperire și aplicabilitatea practică, astfel încât noile biomarkeri și posibile ținte terapeutice să poată fi evaluate și, în eventualitate, adoptate în protocoalele medicale.

De ce contează aceste descoperiri

Identificarea biomarkerilor care indică comportamentul tumorilor agresive poate aduce avantaje multiple: detectarea timpurie a tendinței spre progresie rapidă, selecția pacienților care pot beneficia de terapii specifice și monitorizarea eficacității tratamentelor în timp real. În lipsa unor astfel de instrumente, clinicienii se confruntă cu decizii terapeutice luate uneori pe baza unor estimări mai generale, ceea ce poate conduce la suprasolicitarea pacienților cu tratamente neadecvate sau, dimpotrivă, la subtratament.

Prin urmare, BRIDGE își propune să ofere dovezi solide care să permită o abordare mai informată și mai individualizată a cancerului mamar agresiv, contribuind la reducerea incertitudinilor care în prezent complică prognosticul și tratamentul acestor cazuri.

Următorii pași în cercetare

Pentru a atinge obiectivele stabilite, echipa va continua analiza interacțiunilor dintre tumori și celulele imunitare, va căuta să identifice moleculele de la suprafața celulelor care mediatizează aceste interacțiuni și va testa relevanța acestor descoperiri în probe clinice. Validarea pe probe umane și demonstrarea utilității clinice a biomarkerilor reprezintă, conform cercetătorilor, etape-cheie în procesul de translare medicală.

Succesul acestor etape ar putea deschide noi căi pentru diagnostice mai sensibile și pentru terapii adaptate particularităților tumorale, inclusiv pentru subtipurile de cancer mamar care în prezent răspund mai slab la opțiunile terapeuti ce disponibile.

Pentru lectură suplimentară și referință la comunicatul inițial, detalii despre proiect sunt disponibile pe pagina de prezentare a știrii: How aggressive breast cancer turns off the immune system.