Sony cere eliminarea a peste 135.000 de piese „deepfake” care imitau vocea artiștilor săi

Sursa foto: Bbc

Gigantul muzical Sony Music a anunțat că a solicitat retragerea a peste 135.000 de piese de pe servicii de streaming, după ce a descoperit înregistrări false create prin tehnologii de inteligență artificială care imitau artiști din portofoliul său. Înregistrările, descrise de companie drept „deepfake”, ar fi avut ca scop obținerea ilegală de venituri din redări și ar putea afecta campaniile de promovare și reputația artiștilor vizați.

Ce a descoperit Sony și cine sunt artiștii afectați

Sony a transmis că piesele contrafăcute au fost generate cu ajutorul unor tehnologii generative de inteligență artificială și că printre actele cele mai vizate se numără Beyoncé, Queen şi Harry Styles. Compania susține că numărul de 135.000 de piese identificate până în prezent reprezintă doar o parte din totalul celor încărcate pe platformele de streaming.

De asemenea, Sony a raportat că, numai din luna martie a anului trecut, a identificat aproximativ 60.000 de piese care pretindeau în mod fals că îl includ pe un artist din rosterul său. Alte nume menționate ca posibile victime ale acestor falsuri sunt Bad Bunny, Miley Cyrus și Mark Ronson.

Impactul asupra artistei și asupra campaniilor de lansare

Dennis Kooker, președintele diviziei globale digitale a Sony, a avertizat că proliferarea acestor falsuri provoacă „deteriorări comerciale directe pentru artiștii înregistrați legitimi” și poate, în cele mai grave situații, să afecteze campanii de lansare sau să păteze imaginea unui artist. El a remarcat că fenomenul este alimentat de faptul că artiștii în desfășurare de promovare generează cerere publică, iar răuvoitori profită de această cerere pentru a-și plasa produsele false.

Contextul industriei: creșterea veniturilor și presiunile generate de AI

Anunțul Sony a venit în paralel cu lansarea raportului Global Music Report, organizat la Londra de către International Federation of the Phonographic Industry (IFPI). Conform datelor citate în cadrul evenimentului, veniturile din muzica înregistrată au crescut cu 6,4% în anul precedent, ajungând la 31,7 miliarde de dolari (23,8 miliarde de lire sterline). Aceasta marchează al unsprezecelea an consecutiv de creștere, sprijinit în mare parte de abonamentele la servicii de streaming, considerate cele care au salvat industria de pe urma perioadelor de piraterie și declin financiar.

Raportul mai evidențiază poziția piețelor naționale: Regatul Unit a rămas a treia cea mai mare piață muzicală din lume, iar China a depășit Germania, urcând pe locul al patrulea — o performanță remarcabilă având în vedere că China a intrat în top 10 în mai puțin de un deceniu.

În același context, raportările publicate privind artiștii cei mai de succes la nivel global au menționat că Taylor Swift a fost cel mai mare artist al anului precedent și a avut cel mai popular album la nivel mondial.

Frauda prin streaming și rolul inteligenței artificiale

Pe lângă preocuparea privind deepfake-urile vocale, industria a semnalat și problematica mai largă a fraudei prin streaming, numită și manipulare a redărilor. Practica constă în încărcarea de melodii de către „artiști” falși pe platforme precum Spotify, YouTube, Instagram sau Apple Music, urmate de creșterea artificială a contorului de redări pentru a obține plăți de drepturi de autor.

IFPI avertizează că apariția tehnologiilor AI a „supraîncărcat” această practică, facilitând generarea rapidă și în masă a conținutului fals. Industria consideră, neoficial, că până la 10% din conținutul de pe platformele de streaming ar putea fi fraudulos, o proporție semnificativă care pune în discuție corectitudinea distribuției veniturilor către artiștii reali.

Cererea pentru instrumente de identificare și etichetare

Victoria Oakley, director general al IFPI, a subliniat necesitatea implementării unor instrumente care să identifice și să eticheteze materialul generat de AI atunci când este încărcat. Ea a afirmat că această problemă este unul dintre principalele provocări viitoare și a salutat faptul că anumite propuneri legislative au fost retrase pentru reevaluare, ceea ce oferă timp pentru a găsi soluții care protejează creativitatea, dar și inovația.

Oakley a spus că este „foarte optimistă” în legătură cu decizia din Regatul Unit de a face o pauză în planurile inițiale care ar fi permis firmelor de AI să antreneze software-ul pe lucrări protejate prin drepturi de autor fără permisiune, sugerând că o reglementare atentă este preferabilă unei abordări care ar putea dăuna creatorilor.

Exemple de măsuri tehnologice: cazul Deezer

Dennis Kooker a menționat că unele platforme au început deja să dezvolte tehnologii menite să detecteze conținutul generat de AI. El a luat ca exemplu compania franceză de streaming Deezer, care, conform spuselor sale, dispune de un software capabil să identifice astfel de materiale și raportează că 34% dintre piesele propuse spre publicare pe serviciul lor sunt în prezent etichetate ca fiind generate de AI.

Kooker a admis că o soluție perfectă poate fi greu de atins imediat, dar a pledat pentru transparență: fără o identificare corectă, fanii nu pot distinge între creația umană autentică și conținutul AI neautorizat, ceea ce riscă să creeze confuzie, să erodeze încrederea și să degradeze experiența utilizatorilor. El a subliniat că transparența nu ar trebui să fie opțională, ci fundația unui ecosistem muzical echitabil și sustenabil.

Reacții și schimbări posibile în industrie

Evenimentele recente arată o industrie prinsă între beneficiile economice aduse de streaming și noile amenințări create de accesibilitatea tehnologiilor AI. Pe de o parte, veniturile în creștere din înregistrări confirmă o revenire solidă a sectorului; pe de altă parte, apar instrumente și practici frauduloase care pot redistribui în mod nejustificat venituri către producători de conținut fals.

În acest climat, actorii din industrie cer platformelor de streaming să Dezvolte și să implementeze instrumente de identificare pentru a limita impactul negativ al conținutului fals și pentru a proteja artiștii legitimi. De asemenea, apelurile la reglementare și la dialog între guverne, organizații de colectare a drepturilor și companii tehnologice par să câștige teren, în contextul în care guvernele evaluează cum să intervină fără a bloca progresul tehnologic.

Ce urmează

Sony continuă procedurile de solicitare a eliminării pieselor identificate ca deepfake, iar industria rămâne vigilentă la evoluția tehnologiei şi la modul în care aceasta este folosită de actorii rău intenționați. În paralel, discuțiile asupra reglementării antrenării modelelor de AI pe opere protejate rămân deschise în multiple jurisdicții, în timp ce platformele de streaming și organizațiile de autoritate muzicală sunt chemate să găsească soluții tehnologice și de politici publice pentru a menține integritatea pieței muzicale.

În final, fenomenul ridică întrebări esențiale despre drepturile artiștilor, despre responsabilitatea platformelor și despre modul în care societatea va defini și asigura autenticitatea creației în era inteligenței artificiale.

Mai multe detalii pot fi găsite în raportările publicate de organizatorii evenimentului și de companiile implicate, precum și în comunicatul oficial al Sony privind solicitările de retragere a materialelor identificate.

Text Link