Tunelul Meseș: cum va arăta și când ar putea închide Autostrada Transilvania între Cluj și Borș

Sursa foto: Adevărul

Un megaproiect care schimbă harta circulației în nord‑vestul României

Autostrada Transilvania (A3), care urmărește legătura dintre Cluj‑Napoca și Oradea şi extinderea până la Vama Borș, se pregătește pentru una dintre cele mai importante etape ale construcției: realizarea Tunelului Meseș, cel mai lung tunel rutier de autostradă din România planificat până în prezent. Proiectul, care a intrat în faze succesive de lucru încă de la mijlocul anilor 2000, va culmina cu un pasaj sub masivul Meseș, cu o lungime estimată între 2,7 și 2,89 kilometri, compus din două tuburi independente și prevăzut pentru două benzi pe sens.

Istoria proiectului şi parcursul până la decizia pentru tunel

Traseul autostrăzii în nord‑vest a României a fost conceput la începutul anilor 2000, iar lucrările au demarat în 2004, în urma contractului semnat între statul român și compania Bechtel. Începerea lucrărilor a avut loc inițial pe tronsonul din județul Bihor, între localitățile Suplacu de Barcău și Chiribiș, unde a fost proiectat şi viaductul Suplacu, cu o lungime de 1,8 kilometri. Deși lucrările au fost ulterior suspendate, de-a lungul a peste două decenii proiectul a înregistrat progrese etapizate și inaugurări ale unor segmente importante.

Până în prezent, pe traseul Gilău – Borș au fost finalizate și deschise circulației trei segmente: Gilău – Nădășelu (9,5 kilometri, deschis în 2018), Biharia – Borș (5,4 kilometri, inaugurat în 2020) și Nușfalău – Suplacu de Barcău (13,6 kilometri, deschis în 2023). În total, din cei aproximativ 167 de kilometri ai traseului, în folosință au fost dați aproape 30 de kilometri până în prezent.

Etapele următoare: inaugurări, viaducte și noduri rutiere

Planificările pe termen scurt prevăd un avans semnificativ în 2026, când este programată deschiderea a circa 70 de kilometri din Autostrada Transilvania. Un tronson esențial este cel de aproximativ 40 de kilometri care leagă zona Nădășelu (în apropierea municipiului Cluj‑Napoca) de Poarta Sălajului, aflată la circa 20 de kilometri de Zalău. Acest tronson urmează să asigure legătura între județele Cluj și Sălaj și este împărțit în trei subsecțiuni care vor putea fi deschise după finalizarea unor lucrări majore.

Pentru punerea în circulație a acestor subsecțiuni este necesară finalizarea a două viaducte importante: viaductul de la Nădășelu, cu o lungime de 1,2 kilometri, și viaductul de la Topa Mică, cu o lungime de doi kilometri. De asemenea, este prevăzută finalizarea nodului rutier de la Românași, care va asigura conexiunea între Autostrada Transilvania, DN1F și DJ108A. Lucrările la cele două viaducte au început în primăvara anului 2025 și au termen de finalizare în 2026, iar nodul rutier este și el programat pentru finalizare în același an.

Tot în 2026 este preconizată inaugurarea tronsonului Suplacu de Barcău – Chiribiș, cu o lungime de 26 de kilometri, care include și viaductul Suplacu. Lucrările pe acel lot au fost reluate în ianuarie 2025, iar la momentul raportării au atins un stadiu fizic al execuției de 53%.

Secțiunile aflate în lucru și termenele estimate pentru finalizare

Lucrările pe anumite loturi continuă cu ritmuri diferite. Pentru anul următor este planificată finalizarea legăturii prin completarea autostrăzii cu tronsonul Chiribiș – Biharia, de 28,5 kilometri. Pe acest tronso n, lucrările au început în vara anului 2025 și au un termen contractual de 24 de luni, dintre care șase luni pentru proiectare și 18 luni pentru execuție; progresul în teren a fost raportat la circa 30% la momentul verificării, iar terminarea este estimată pentru luna mai 2027.

Finalizarea integrală a Autostrăzii Transilvania pe traseul vizat între Cluj‑Napoca și Vama Borș este însă amânată pentru etape ulterioare, finalizarea totală fiind programată cel mai devreme în anul 2031. Aceasta din urmă este condiționată de realizarea ultimelor 41 de kilometri care au fost lansate în şantier recent și pentru care, în 2025, au fost semnate contractele pentru secțiunile Poarta Sălajului – Zalău (15,1 kilometri) și Zalău – Nușfalău (25,8 kilometri), contractate către asocierea Makyol – Ozaltin.

Valoarea proiectului pentru aceste sectoare depășește 6,62 miliarde de lei, fără TVA, iar termenul estimat de finalizare pentru întregul pachet este 2031, calculat pe baza unui interval de 18 luni pentru proiectare şi 60 de luni pentru execuţie. Pe traseul acestor 41 de kilometri vor fi ridicate 65 de viaducte, poduri şi pasaje, cu o lungime totală a elementelor de infrastructură de aproximativ 13 kilometri, iar printre ele se regăsește şi Tunelul Meseș.

Tunelul Meseș: amplasament, dimensiuni și configurație tehnică

Tunelul Meseș este prevăzut a fi amplasat pe autostrada A3, la sud‑vest de municipiul Zalău, între localitățile Ciumărna și Crasna, în județul Sălaj. Numele său derivă din masivul Meseș, pe care autostrada îl va străpunge, o soluție menită să reducă impactul asupra reliefului și asupra mediului comparativ cu intervențiile de suprafață mai invazive.

Proiectul prevede un tunel rutier cu o lungime cuprinsă între 2,7 şi 2,89 kilometri, realizat în sistem bitub, ceea ce înseamnă două galerii independente, câte una pentru fiecare sens de circulație. Fiecare galerie va avea două benzi de circulație pe sens, respectând astfel normativele europene privind siguranța și confortul în tuneluri rutiere. Conform acordului de mediu, tunelul nu este prevăzut cu bandă de urgență, însă include galerii de legătură pentru situații de urgență, sisteme de monitorizare și ventilare a interiorului, precum și sisteme de iluminare specifică.

Partea carosabilă a fiecărui tub va avea o lățime totală de 8,50 metri, alcătuită din două benzi a câte 3,75 metri, la care se adaugă un spațiu de siguranță şi trotuare de exploatare. Gabaritul minim pe verticală este stabilit la 5,00 metri, iar proiectarea traseului în plan orizontal include o curbă la stânga, un aliniament rectiliniu și încă o curbă la stânga, tunelul având o declivitate constantă de 1,03 la mie. Viteza de proiectare în interiorul tunelului este de 120 km/h, în concordanță cu parametrii unui sector de autostradă modern.

Accesele tunelului sunt definite prin portaluri la capetele sale: primul portal este situat la kilometrul 34+260 şi va fi însoțit de o platformă betonată şi asfaltată până la intrarea în tunel; traseul subteran continuă cu cele două tuburi până la kilometrul 37+146,50, unde se află portalul al doilea, după care autostrada urmează platforma betonată în exterior.

De ce a fost aleasă soluția tunelului şi aprobările tehnico‑administrative

Soluția realizării tunelului Meseș nu a fost inclusă în proiectul inițial din Studiul de Fezabilitate din 2003. În versiunea inițială era prevăzută traversarea masivului printr-un debleu adânc, care ar fi implicat săpături masive sub nivelul terenului natural, cu adâncimi de până la 42 de metri şi o lățime de până la 120 de metri. Din dorința de a limita impactul asupra mediului și de a evita excavările extinse în versant, soluţia a fost revizuită şi înlocuită cu un tunel de lungime medie, în jur de 2.800 de metri, cu galerii independente pentru fiecare sens al autostrăzii.

Schimbarea soluției tehnice a fost avizată oficial: Guvernul României, printr‑o hotărâre din 2019, a menționat că prin avizul CTE‑CNAIR nr. 4817 din 13.02.2019 a fost avizat Studiul de Fezabilitate al Tunelului Meseș. Adoptarea soluției de tunel răspunde atât cerințelor de protejare a mediului, cât şi normativelor europene privind siguranța în tuneluri.

Finanțare, licitații și începutul execuției

În anul 2023, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a scos la licitație proiectul de infrastructură aferent tunelului, estimând costul lucrărilor la peste un miliard de lei, fără TVA. Ulterior, contractul de proiectare și execuție a întregului lot care include Tunelul Meseș a fost semnat în aprilie 2025, marcând trecerea proiectului în faza de implementare efectivă.

Imagini publicate de pasionați ai infrastructurii pe platforme video au arătat deja activități pregătitoare și lucrări preliminare în zona viitorului tunel, semn că mobilizarea pentru demararea etapelor de execuție a devenit palpabilă în teren. Aceste scene reflectă începutul unui efort complex, care implică atât organizare de șantier, cât şi asigurarea utilităților și a măsurilor de protecție a mediului pe durata lucrărilor.

Impactul asupra traseului și asupra zonei

Realizarea Tunelului Meseș va schimba modul în care autostrada traversează masivul, reducând lucrările destructurante de suprafață și păstrând, în măsura posibilului, specificul reliefului. Înlocuirea debleului propus inițial cu o soluție de tunelizare a fost motivată prin evaluări de mediu și tehnico‑economice, iar construcția va implica ridicarea unor structuri de legătură, sisteme tehnice avansate pentru siguranță și ventilație, precum și operațiuni de monitorizare permanentă pe toată durata exploatării.

Pe traseul celor 41 de kilometri care includ tunelul se vor ridica zeci de structuri de sprijin — viaducte, pasaje şi poduri — contribuind la complexitatea și la costul total al acestui segment. În plan practic, finalizarea acestor elemente este esențială pentru conectivitatea regională, facilitând circulația între județele Cluj, Sălaj și Bihor și contribuind la dezvoltarea economică a zonelor tranzitate de autostradă.

Când va fi gata autostrada în întregime?

Chiar dacă o parte semnificativă din tronsonul Gilău – Borș este sau va fi dată în folosință în următorii ani, finalizarea completă a întregului traseu, incluzând cele 41 de kilometri care conțin Tunelul Meseș, este estimată a avea loc cel mai devreme în anul 2031. Această estimare ia în calcul timpii necesari pentru proiectare, execuţie şi punere în funcţiune a unor lucrări complexe precum tuneluri şi viaducte, pentru care perioadele contractuale atribuite sunt consistente: 18 luni pentru proiectare şi 60 de luni pentru execuţie la pachetul de loturi semnat în 2025.

Pe măsură ce lucrările progresează, vor rămâne de urmărit ritmul de execuţie, derularea investiţiilor şi respectarea graficului stabilit prin contracte, precum şi modul în care vor fi gestionate aspectele de mediu şi siguranţă asociate lucrărilor subterane. Tunelul Meseș reprezintă, în orice caz, o etapă definitorie pentru închiderea unui proiect de infrastructură început acum mai bine de două decenii şi care va modifica semnificativ mobilitatea în nord‑vestul României.

Mai multe detalii despre proiect pot fi consultate în materialul dedicat publicat pe site‑ul local: Tunelul Meseș, cel mai lung tunel de autostradă din România. Cum va arăta megaproiectul de pe A3 Cluj – Oradea.