Un vaccin împotriva zonei zoster, Viagra și un medicament pentru scleroză laterală amiotrofică, candidați surprinzători în lupta contra Alzheimerului

Sursa foto: Sciencedaily

Un studiu internațional identifică trei tratamente existente care ar putea fi testate împotriva bolii Alzheimer

Un grup internațional de experți a semnalat trei medicamente deja aprobate care ar putea fi reutilizate pentru a trata sau preveni boala Alzheimer, cel mai răspândit tip de demență. Studiul, condus de Universitatea Exeter și finanțat de Alzheimer’s Society, a revizuit 80 de medicamente existente pentru a identifica care dintre ele prezintă cel mai mare potențial în abordarea mecanismelor biologice asociate cu Alzheimer.

Context: de ce reutilizarea medicamentelor contează

Autorii subliniază că demența este principala cauză de deces în Regatul Unit, afectând aproximativ un milion de persoane, iar estimările arată că unul din trei născuți astăzi va dezvolta demență în cursul vieții. Crearea unui medicament complet nou poate dura între 10 și 15 ani și poate costa miliarde de lire, fără nicio garanție de succes. În acest context, reutilizarea unor medicamente existente, deja aprobate și utilizate pe scară largă, ar putea oferi un traseu mai rapid, mai sigur și mai accesibil pentru identificarea unor terapii eficiente împotriva Alzheimer.

Metodologie: cum au fost alese candidații

Evaluarea a fost realizată de un panel internațional format din 21 de specialiști în demență, provenind din mediul universitar, spitale și industria farmaceutică, alături de persoane afectate de demență. Membrii panelului au analizat 80 de medicamente existente, parcurgând mai multe runde de revizuire pentru a stabili care dintre acestea prezintă cel mai solid argument pentru a fi avansate la etapa de cercetare clinică în contextul bolii Alzheimer.

Selecția finală a celor trei medicamente «prioritare» s-a bazat pe trei criterii principale: țintirea unor procese biologice asociate cu Alzheimer, rezultatele promițătoare în studii pe celule și animale și profilul de siguranță acceptat pentru utilizarea la adulți în vârstă.

Ce medicamente au fost desemnate prioritare

Panelul a desemnat trei candidați principali care merită investigații clinice robuste pentru a stabili dacă pot preveni sau trata boala Alzheimer. Fiecare dintre ele are rațiuni diferite care susțin potențialul de reutilizare.

• Vaccinul împotriva zonei zoster (Zostavax) – studiile sugerează o posibilă conexiune între virusul care provoacă zona zoster și demență; vaccinul interacționează cu sistemul imunitar în moduri care ar putea contracara unele dintre schimbările dăunătoare asociate cu Alzheimer.
• Sildenafil (Viagra) – cercetările indică faptul că ar putea proteja celulele nervoase și ar reduce acumularea anormală a proteinei tau; în studii pe șoareci, sildenafil a îmbunătățit funcțiile cognitive, posibil prin creșterea fluxului sanguin către creier.
• Riluzol – un medicament utilizat în tratamentul bolii neuronului motor, care în studiile pe animale a îmbunătățit performanța cognitivă și a redus nivelurile de tau.

Vaccinul împotriva zonei zoster: semnalul cel mai puternic

Dintre cele trei, vaccinul împotriva zonei zoster a ieșit în evidență ca având cel mai solid semnal. Vaccinul necesită, în general, cel mult două doze și are un istoric lung și bine documentat de siguranță. Cercetări anterioare menționate de autori sugerează că persoanele vaccinate au avut un risc redus, de aproximativ 16%, de a dezvolta demență.

Pe baza acestor dovezi, cercetătorii doresc să lanseze un amplu studiu clinic în Regatul Unit pentru a testa în mod direct efectul vaccinului împotriva zonei zoster asupra riscului de demență. Pentru a recruta și urmări participanții, echipa intenționează să utilizeze registrul online PROTECT, în care voluntarii completează chestionare anuale despre sănătatea și stilul lor de viață și participă la cercetări privind sănătatea creierului.

Sildenafil: mecanisme posibile și dovezi preclinice

Sildenafil, cunoscut pe piață sub denumirea comercială Viagra, a demonstrat în studii preclinice că poate exercita efecte neuroprotectoare. Potențialul său include reducerea acumulării toxice de tau și susținerea sănătății neuronale. În modelele animale, administrarea sildenafilului a condus la îmbunătățiri ale memoriei și funcțiilor cognitive, rezultate pe care autorii studiului le consideră suficiente pentru a susține continuarea cercetării în studii clinice la oameni.

Riluzol: date din studiile pe animale

Riluzol, farmacologic utilizat în prezent pentru boala neuronului motor, a demonstrat în experimente pe animale efecte care includ îmbunătățirea performanței cognitive și reducerea nivelurilor de tau. Aceste constatări poziționează riluzolul ca un candidat relevant pentru studiile de repropunere în contextul Alzheimer, în special având în vedere utilizarea sa clinică existentă și profilul de securitate cunoscut.

Alte medicamente evaluate dar neincluse în lista priorităților

Pe lângă cei trei candidați principali, panelul a examinat și alte terapii care au fost inițial incluse pe o listă restrânsă, dar care nu au îndeplinit în totalitate criteriile pentru a fi desemnate drept «prioritare». Aceste medicamente au fost recunoscute ca având unele dovezi promițătoare, însă nu la nivelul necesar pentru a justifica o recomandare imediată pentru trialuri clinice ample în Alzheimer.

• Fingolimod (utilizat în scleroza multiplă)
• Vortioxetină (utilizată în tratamentul tulburării depresive majore)
• Microlitiu (utilizat pentru tratarea depresiei)
• Dasitinib (utilizat pentru leucemie)
• Ctizină (utilizată în anestezie)

Necesitatea unor trialuri clinice robuste

Autorii subliniază importanța prudenței și a validării prin studii clinice bine concepute înainte ca oricare dintre aceste medicamente să poată fi recomandate pentru tratarea sau prevenția bolii Alzheimer la oameni. Dr. Anne Corbett, profesoară de cercetare în demență la Universitatea Exeter, a declarat că învingerea demenței va necesita explorarea tuturor direcțiilor posibile, atât valorificarea a ceea ce deja cunoaștem, cât și descoperirea de medicamente noi. Ea a remarcat că reutilizarea medicamentelor este o componentă vitală în acest demers, pentru a transforma tratamentele existente pentru o afecțiune în posibile terapii pentru alta.

Dr. Corbett a mai subliniat că este esențială investigarea suplimentară a acestor medicamente pentru a determina cu certitudine dacă pot fi utilizate pentru a trata sau preveni Alzheimerul: „Aceste medicamente au nevoie de investigații suplimentare înainte de a ști dacă pot fi folosite pentru a trata sau preveni boala Alzheimer. Avem nevoie acum de trialuri clinice solide pentru a înțelege valoarea lor reală.”

Perspective din partea organizațiilor care sprijină studiul

Prof. Fiona Carragher, directoarea principală pentru politici și cercetare la Alzheimer’s Society, a subliniat potențialul reutilizării medicamentelor, comparând această cale cu modul în care aspirina a fost reutilizată în trecut pentru reducerea riscului de infarct sau accident vascular. Ea a accentuat că reutilizarea medicamentelor reprezintă una dintre cele mai promițătoare frontiere în cercetarea demenței și că aceste abordări ar putea conduce la terapii eficiente în viitor.

Detalii despre publicare și finanțare

Studiul a fost publicat în revista Alzheimer’s Research and Therapy și a beneficiat de sprijin financiar din partea Alzheimer’s Society. De asemenea, munca a fost susținută de National Institute for Health and Care Research (NIHR), Exeter Biomedical Research Centre și NIHR HealthTech Research Centre in Brain Health.

Referința jurnalului include o listă extinsă de autori și furnizează un DOI pentru accesarea detaliilor științifice: Anne Corbett, Janet Sultana, Kate Stych, Roger Mills, Jeff L. Cummings, Gareth Williams, Zahinoor Ismail, Maria Soto-Martin, Jacobo Mintzer, Serge Gauthier, Nigel H. Greig, Wendy Noble, Richard Killick, Mitchell K. P. Lai, Carol Routledge, Frank Walsh, Howard Fillit, Dag Aarsland, Roger Lane, Kathryn Mills, Clive Ballard. Drug repurposing for Alzheimer’s disease: a Delphi consensus and stakeholder consultation. Alzheimer’s Research, 2025; 17 (1) DOI: 10.1186/s13195-025-01895-4.

Următorii pași anunțați

Pe baza rezultatelor obținute, cercetătorii solicită derularea de trialuri clinice care să evalueze în mod riguros eficacitatea și siguranța acestor tratamente în prevenția și tratamentul bolii Alzheimer. Pentru vaccinul împotriva zonei zoster, planurile includ organizarea unui studiu amplu în Regatul Unit, cu monitorizarea participanților prin intermediul registrului PROTECT.

Pentru detalii și acces la materialele publicate, există informații suplimentare disponibile prin raportul Universității Exeter și prin referința jurnalului științific citat în cadrul studiului. Mai multe informații pot fi consultate la articolul publicat online pe site-ul sursă: Studiul publicat de University of Exeter pe ScienceDaily și la referința jurnalului științific: DOI 10.1186/s13195-025-01895-4.