Kim Jong Un cere recunoașterea statutului nuclear și amenință ruperea relațiilor cu Seulul

Sursa foto: Bbc

La închiderea Congresului al IX-lea al Partidului Muncitoresc din Coreea de Nord, liderul de la Phenian, Kim Jong Un, a transmis un mesaj clar și dur către Washington și Seul: regimul nord-coreean își va extinde arsenalul nuclear și își va consolida mijloacele operaționale, iar relațiile externe vor depinde de atitudinea celorlalți actori internaționali. Discursul său, făcut public prin intermediul agenției de stat KCNA, a fost interpretat de analiști drept o manifestare a intenției de a menține o poziție independentă față de Coreea de Sud, dar și ca o deschidere condiționată către Statele Unite.

Apel către Statele Unite: „Acordați respect poziției noastre nucleare”

Kim Jong Un le-a transmis oficialilor americani că Statele Unite și Coreea de Nord ar putea „să se înțeleagă” doar în situația în care Washingtonul acceptă faptul că armele nucleare nord-coreene sunt permanente. Într-un pasaj citat de presa de stat, el a afirmat că dacă Washingtonul „respectă poziția noastră nucleară actuală, așa cum este stipulată în Constituție, și își retrage politica ostilă, nu există niciun motiv pentru care să nu ne înțelegem bine cu Statele Unite”.

Mesajul, rostit în timpul convenției partidului la Pyongyang, a subliniat că soarta relațiilor dintre cele două țări depinde în totalitate de atitudinea Statelor Unite. Kim a adăugat: „Fie că este conviețuire pașnică sau confruntare permanentă, suntem pregătiți pentru oricare dintre ele, iar alegerea nu ne aparține”.

Relația cu Coreea de Sud: o ruptură permanentă în termeni politici

În același discurs, Kim Jong Un a abordat și raportul cu Coreea de Sud într-un ton ostil, catalogând-o drept „entitatea cea mai ostilă” față de Nord. El a anunțat intenția de a „exclude permanent Seulul din categoria compatrioților” și a explicat că, atâta timp cât Coreea de Sud nu poate scăpa de condițiile geopolitice cauzate de faptul că are o graniță comună cu Nordul, singura cale de a trăi în siguranță presupune „renunțarea la orice ce ne privește și lăsați-ne în pace”.

Declarațiile au fost interpretate de un analist drept un semnal că Phenianul intenționează să urmeze, în relațiile sale cu Washingtonul, o politică independentă de Seul, evitând să mai folosească Coreea de Sud ca intermediar în eventuale negocieri.

Planuri de extindere a arsenalului și mijloace operaționale

Un punct central al adresării liderului nord-coreean l-a constituit întărirea capacităților nucleare ale țării. Kim a spus că se vor concentra pe proiecte menite „să crească numărul de arme nucleare și să extindă mijloacele nucleare operaționale”. Această declarație vine pe fondul unor programe militare și de testare care, potrivit relatărilor internaționale, continuă în pofida sancțiunilor economice internaționale impuse Coreei de Nord.

Statele care monitorizează evoluțiile militare nord-coreene notează că regimul a testat în mod repetat rachete intercontinentale în ultima perioadă, acțiuni ce încalcă reglementările internaționale și care au alimentat îngrijorarea comunității globale cu privire la potențialul militar al Phenianului.

Evoluția și capacitatea efectivă: estimări externe

Evaluarea exactă a progreselor militaro-nucleare nord-coreene rămâne dificilă din cauza opacității regimului. Totuși, institutul independent Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI) a estimat recent că Phenianul deține aproximativ 50 de focoase nucleare asamblate și material fisil suficient pentru a produce până la 40 de focoase suplimentare. Aceste cifre au fost citate pentru a oferi o dimensiune a capacității existente, dar rămâne dificil de verificat cu precizie ritmul real de producție și dispunere a armelor.

Contextul diplomatic: între discuții viitoare și istoricul negocierilor

Declarațiile lui Kim au fost plasate de analiști în contextul unei posibile reluări a dialogului cu Statele Unite, o idee alimentată de faptul că mesajele liderului nord-coreean ar părea să lase „o ușă deschisă” pentru discuții cu președintele american, cu ocazia unei posibile vizite a acestuia în China în aprile. Ultimele runde de negocieri directe la nivel înalt între Washington și Phenian au avut loc în 2019, iar din acel moment contactele bilaterale formale s-au redus semnificativ.

De asemenea, anul precedent administrația americană a publicat o „foaie de parcurs” pentru securitatea globală care, notabil, nu a menționat denuclearizarea Coreei de Nord ca obiectiv explicit — o omisiune care a generat speculații în privința unei schimbări de abordare din partea Washingtonului. Deși o astfel de strategie a fost un element constant în documentele strategice ale Statelor Unite începând din 2003, ultima versiune a planului a evitat să oblige explicit la denuclearizarea Phenianului.

Anterior, în 2017, o foaie de parcurs emisă în primul mandat al actualului președinte american menționa Coreea de Nord de 16 ori, descriind-o drept o amenințare și un stat „rogue” care ar putea „folosi o armă nucleară împotriva Statelor Unite”. Această schimbare de ton între documente a alimentat dezbaterile privind direcția politicii externe americane față de problemele nucleare nord-coreene.

Poziția clară a Phenianului față de denuclearizare

Kim Jong Un a respins, în repetate rânduri, ideea renunțării la arsenalul nuclear. El declara în septembrie, în fața Parlamentului, că „conceptul de ‘denuclearizare’ și-a pierdut deja sensul. Am devenit un stat nuclear” și sublinia că „denuclearizarea este ultimul, ultimul lucru la care ar trebui să vă așteptați din partea noastră”. Aceste afirmații reflectă o poziționare oficială a regimului care transformă nuclearizarea într-un element central al statutului și securității naționale percepute de conducerea de la Phenian.

Prezența și semnificația fiicei sale în cadrul congresului

Fotografii apărute în fazele finale ale congresului partidului au surprins-o pe fiica adolescentă a lui Kim, Ju Ae, stând alături de tatăl ei, îmbrăcată într-o jachetă neagră din piele asortată. Apariția sa publică la astfel de evenimente, combinată cu informații furnizate de serviciile de informații sud-coreene, a ridicat semne de întrebare privind succesiunea la vârful regimului.

Agenția de informații națională a Coreei de Sud a declarat către legislatori că Kim l‑ar fi desemnat pe fiica sa ca succesoră, iar aceasta ar avea în jur de 13 ani. Serviciul de informații a anunțat că va urmări îndeaproape participarea ei la evenimente oficiale, sugerând o monitorizare sporită a semnelor publice pe care Phenianul le provoacă în legătură cu linia de succesiune.

Mesajele regimului și percepțiile internaționale

În discursul său, Kim a evidențiat ceea ce agenția de stat a numit o „îmbunătățire radicală” a capacității de descurajare militară, având forțele nucleare în prim-plan. Însă, din cauza naturii extrem de sigilate a regimului și a controlului strict al informației, evaluarea exactă a progreselor reale ale armatei rămâne dificilă pentru analiștii externi. Această transparență redusă complică eforturile comunității internaționale de a cuantifica realitatea operațională a amenințării.

În pofida sancțiunilor și a presiunilor diplomatice la nivel global, Phenianul continuă să-și sublinieze voința de a-și extinde capacitățile de descurajare. Declarațiile recente arată un combinat al unor elemente de menținere a flexibilității în fața unui potențial dialog și un întărâtat al poziției defensive: recunoașterea statutului nuclear este pusă drept condiție de bază pentru orice normalizare a relațiilor.

Ce înseamnă acestea pentru viitorul regiunii

Mesajele combinate ale lui Kim — consolidarea arsenalului nuclear, respingerea denuclearizării ca obiectiv și atitudinea ostilă față de Seul — complică perspectivele de stabilitate în peninsula coreeană și în regiune. Dacă Washingtonul ar accepta o poziție care recunoaște practic existența armelor nucleare nord-coreene, acest lucru ar schimba ipotezele fundamentale ale diplomanției regionale și ar putea influența relațiile cu aliați și state învecinate.

De asemenea, ar rămâne deschise multe întrebări practice: modul în care o astfel de recunoaștere ar afecta sancțiunile internaționale, arhitectura de securitate regională și strategia militară a actorilor relevanți. Orice schimbare a abordării față de Phenian ar necesita o reevaluare a politicilor la nivel bilateral și multilateral.

Comentariile lui Kim, lansate în contextul congresului partidului și mediatizate de agenția națională, conturează o imagine a unei Corei de Nord care își afirmă ferm suveranitatea strategică și a unui lider dispus să negocieze doar în condiții care să consacre rolul nuclear al țării sale. Rămâne de văzut dacă mesajul va conduce la deschideri diplomatice concrete sau la o intensificare a tensiunilor în absența unor concesii reciproce.

Pentru detalii suplimentare, relatarea originală a fost publicată de BBC în engleză: North Korea could ‘get along’ with US, says Kim Jong Un.