De la fast-food la drone militare: povestea IntellDrones, o firmă fără angajați care și-a schimbat obiectul de activitate după lansarea SAFE

Sursa foto: Adevărul

O societate înființată în 2024 în Râșnov și fără angajați declarați a stârnit semne de întrebare după ce și-a modificat în 2025 obiectul principal de activitate în „fabricarea de aeronave și nave spațiale militare” — o schimbare ce ar include, în practică, producția de drone militare. Mutația firmei, realizată la scurt timp după lansarea programului european Security Action for Europe (SAFE), a fost semnalată de investigații jurnalistice care ridică întrebări despre capacitatea reală a societății de a îndeplini cerințele legale și tehnice pentru astfel de activități.

Cum a apărut IntellDrones și ce făcea inițial

Societatea comercială IntellDrones SRL a fost înregistrată în februarie 2024, având inițial ca activitate principală importul de drone agricole din China și prestarea de servicii asociate, precum stropirea terenurilor. La scurtă vreme după înființare, în 2024, bilanțurile firmei arată că aceasta nu înregistra angajați, avea cifră de afaceri zero și înregistra datorii de aproximativ 19.000 de lei, potrivit informațiilor publicate în investigații jurnalistice.

Schimbarea obiectului de activitate și contextul european

În iulie 2025, IntellDrones a modificat obiectul principal de activitate, declarând că urmează să se ocupe cu „fabricarea de aeronave și nave spațiale militare”. Această decizie a intervenit la scurt timp după lansarea programului european Security Action for Europe (SAFE), un mecanism descris ca un fond de 150 de miliarde de euro destinat achizițiilor comune în domeniul securității și apărării. Din acest pachet, României i-ar reveni, conform surselor citate, aproximativ 16,6 miliarde de euro până în 2030.

Legătura temporală între lansarea SAFE și modificarea activității firmei a atras atenția celor care monitorizează înregistrările comerciale și plasează întrebări privind intențiile și capacitatea reală a noii societăți de a accesa astfel de oportunități. Reprezentanții autorităților au explicat că accesul la fondurile programului nu se realizează prin apeluri publice deschise către orice firmă, ci prin identificarea și mobilizarea operatorilor considerați strategici pentru integrarea în lanțurile de producție. Procedurile finale, au precizat oficialii, urmează să fie aprobate de Guvern și de Consiliul Suprem de Apărare a Țării, iar lista firmelor care vor primi finanțare nu este publică.

Adresă la domiciliu și trecut antreprenorial

Sediul juridic al IntellDrones este declarat într-o zonă rezidențială din Râșnov, în aceeași locuință care a găzduit anterior sediul restaurantului Food by Ioana, afacere administrată tot de Ioana-Hermina Păiuș. Înainte de înființarea IntellDrones, Păiuș a administrat două alte afaceri în județul Brașov: restaurantul menționat și o firmă de producție a șuruburilor.

Parcursul profesional al administratorului nu include experiență demonstrată în industria aerospațială sau de apărare, element care ridică semne de întrebare în condițiile în care producția de echipamente militare impune cerințe tehnice, logistice și de securitate complexe. Cu toate acestea, Ioana-Hermina Păiuș a urmat mai multe programe de masterat și doctorat în domeniul securității și relațiilor internaționale, inclusiv studii la Academia Națională de Informații, instituție aflată în subordinea Serviciului Român de Informații.

Structura proprietarilor și modificări ulterioare

La momentul înființării, părțile sociale ale IntellDrones erau distribuite astfel: Ioana-Hermina Păiuș deținea 30%, soțul ei, fost angajat al Poliției Române, avea 20%, iar familia Dorobanțu figura cu două participații de 30% și, respectiv, 20%. Ulterior, doi dintre acționari s-au retras, iar Păiuș ar fi adus ca asociată pe Andreea Codruța Nicoară, care figurează cu o participație de 49%. Potrivit informațiilor publicate, Nicoară este fiica unui om de afaceri din Brașov care a fost cercetat pentru dare de mită.

Incertitudini legate de capacitatea de producție

Deși obiectul de activitate declarat ar îngloba fabricarea unor platforme militare precum drone, documentele contabile și informațiile despre structura fizică a firmei arată că IntellDrones nu dispunea, până în 2025, de o capacitate industrială reală sau de personal specializat în domeniul aerospațial. Aceste elemente sunt esențiale în evaluarea eligibilității pentru autorizații și pentru eventuale parteneriate sau finanțări în sectorul apărării.

Legături personale și prezență în evenimente de securitate

Administratorul IntellDrones apare frecvent în imagini și în prezența unor persoane cu vizibilitate în domeniul securității. În special, Păiuș este văzută în compania lui Sorin Dobîrcianu, fost ofițer SRI condamnat pentru trafic de influență. Deși Dobîrcianu se promovează ca fiind un „influențator NATO” în mediul public, prezența sa alături de reprezentanți ai unor companii sau în evenimente legate de apărare a atras atenția asupra rețelelor și recomandărilor care pot facilita accesul la informații sau contacte în industrie.

Păiuș a avut, de asemenea, activitate politică anterioară: a fost implicată în Partidul Național Liberal și a candidat la alegeri locale. Ea susține însă că nu mai menține legături politice în prezent. În plus, investigațiile menționează existența unor legături de familie cu liberalul Adrian Vestea, relații care ar fi fost confirmate chiar de acesta.

Vizibilitate în mediul apărării și întâlniri cu actori din industrie

Pentru a-și construi vizibilitate în domeniul securității, Ioana Păiuș a participat la conferințe și forumuri internaționale, între care Warsaw Security Forum 2025, un eveniment axat pe securitatea europeană și cooperarea transatlantică. Prezența la astfel de reuniuni a oferit ocazia unor întâlniri cu oficiali militari, reprezentanți politici și actori din industria de apărare din România.

De asemenea, Păiuș a avut întâlniri cu reprezentanți ai unor companii din sectorul tehnic și al apărării, între care au fost numite Carfil, IAR Ghimbav, AIBG și U.M. Zărnești. Ea a fost prezentă și la evenimente româno-americane pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Statele Unite, în compania unor foști și actuali parlamentari, miniștri și lideri din mediul privat. Aceste contacte și participări sunt relevante din perspectiva construirii unei imagini și a unei rețele profesionale, însă nu echivalează cu existența unei capacități tehnologice sau industriale proprii pentru fabricarea unor sisteme de nivel militar.

Reacții și verificări instituționale

Contactată pentru a oferi declarații, Ioana Păiuș a refuzat să comenteze situația, conform informațiilor publicate. În ceea ce privește accesul la fonduri sau la programul SAFE, Ministerul Apărării a subliniat faptul că procedura de acordare a sprijinului financiar nu se face prin apeluri publice deschise tuturor firmelor, ci prin identificarea operatorilor considerați strategici și integrarea lor în lanțurile de producție.

Autoritățile competente au responsabilitatea de a verifica atât profilul acționarilor, cât și capacitățile tehnice ale firmelor care solicită sau ar putea beneficia de contracte și finanțări în domeniul apărării. Conform prevederilor legale, orice companie care intenționează să fabrice armament trebuie să obțină autorizații emise de stat și să demonstreze infrastructură industrială reală, personal calificat, proceduri de securitate și un lanț de aprovizionare compatibil cu standardele NATO. Registrul firmelor autorizate în acest sens este clasificat, iar verificările sunt realizate de serviciile de informații și de structurile din Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Interne.

Aspecte legislative relevante

Legea nr. 232/2016 stabilește cadrul legal pentru autorizarea producției de armament și echipamente militare. Această legislație prevede criterii stricte privind infrastructura, personalul și procedurile de securitate pe care o societate trebuie să le îndeplinească pentru a putea fi considerată eligibilă. Dincolo de declarații de intenție sau de modificări ale obiectului de activitate în registrul comerțului, conformarea la aceste cerințe necesită dovada unor capacități tehnice și organizaționale tangibile.

Ce ridică semne de întrebare

Cazul IntellDrones concentrează mai multe elemente care stârnesc îngrijorare: un început de activitate orientat spre servicii comerciale și agricole, o structură financiară și de personal aparent modestă la momentul înființării, modificarea obiectului de activitate către producția militară în contextul lansării unui program european major și legături personale și profesionale cu persoane vizibile în domeniul securității. Toate aceste elemente determină întrebări legitime despre modul în care se fac evaluările de eligibilitate pentru proiecte și despre transparența în procesul de identificare a operatorilor cu potențial strategic.

Autoritățile care gestionează accesul la resursele puse la dispoziție prin programe precum SAFE vor trebui să verifice nu doar intențiile declarate ale unor firme, ci și capacitatea lor reală de a produce echipamente cu destinație militară, în conformitate cu legislația națională și standardele internaționale de securitate.

Povestea unei firme care a trecut, în documente, de la importuri și servicii agricole la declarații privind producția de aeronave militare ilustrează cum schimbările din registrul comerțului, plasate într-un anumit context geopolitic și legislativ, pot genera presiuni pentru clarificări oficiale și controale adecvate. Monitorizarea acestor evoluții și solicitarea transparenței din partea actorilor implicați rămân esențiale pentru ca investițiile și proiectele din domeniul apărării să fie dezvoltate în condiții de legalitate și responsabilitate.

Pentru detalii și context suplimentar, investigațiile publicate au fost puse la dispoziție publicului de către jurnaliștii care au urmărit evoluțiile IntellDrones și ale persoanelor implicate. Adevărul – articolul original