Agenția ONU trage un semnal de alarmă: dezechilibrul energetic al planetei atinge niveluri record, în contextul amenințării El Niño

Sursa foto: Bbc

Planeta se află într-o stare de dezechilibru climatic fără precedent în epoca modernă, avertizează Agenția Meteorologică Mondială (WMO), citată în raportul relatat recent de BBC. Raportul atrage atenția că Pământul acumulează mult mai multă energie termică decât reușește să elimine și că acest lucru a condus la încălzirea oceanelor la niveluri record şi la accelerarea topirii gheţarilor şi a calotei glaciare.

O măsură esențială: dezechilibrul energetic a atins un nou maxim

Potrivit WMO, cel mai cuprinzător indicator al schimbării climatice — cantitatea de energie suplimentară reținută de Pământ — a ajuns la un nivel record în ultimul an. Această acumulare de energie, denumită de specialiști „dezechilibru energetic”, reprezintă forța motrice din spatele transformărilor observate în atmosferă, în oceane şi în straturile de gheaţă.

Experții spun că deși sunt încă în curs calculele pentru a determina cu exactitate cauzele detaliate ale acestei acumulări de căldură în deceniile recente, nu există îndoieli privind rolul gazelor cu efect de seră, în special dioxidul de carbon (CO2). Nivelurile de CO2 din atmosferă au atins valori fără precedent în ultimii două milioane de ani, iar originea acestor concentrații este legată în principal de activitățile umane, în special arderea combustibililor fosili.

Ce înseamnă pentru oceane și pentru ghețari

Consecințele directe ale acestui dezechilibru sunt deja vizibile. Mai mult de 90% din energia suplimentară reținută de planetă ajunge în oceane, iar efectele sunt profunde: încălzirea apei afectează ecosistemele marine, amplifică furtunile și contribuie la creșterea nivelului mării. WMO precizează că căldura stocată în primii 2 km de ocean a atins un nou maxim în anul raportat, iar în ultimele două decenii ritmul de încălzire al oceanelor a fost de peste două ori mai rapid decât în ultima parte a secolului XX.

În paralel, ghițarii au înregistrat una dintre cele mai grele perioade din istoria modernă: datele provizorii indică faptul că anii 2024/25 au fost printre cele cinci mai slabe perioade pentru gheaţa glacială la scară globală. Gheaţa marină de la ambele poli a fost, de asemenea, la niveluri apropiate de minime istorice pe tot parcursul anului 2025.

Temperaturi istorice şi o succesiune de ani record

WMO notează că ultimii 11 ani reprezintă cei mai calzi ani din înregistrările care încep în 1850. În 2025, temperatura medie globală a aerului a fost cu aproximativ 1,43°C peste nivelurile preindustriale — definiția pentru perioada de referință anterioară extinderii masive a arderii combustibililor fosili.

Deși 2025 nu a fost la fel de fierbinte ca 2024, această diferență fiind influențată de o fază naturală de răcire denumită La Niña, anul anterior (2024) a fost stimulat de faza opusă, El Niño. Chiar şi aşa, 2025 rămâne unul dintre cei trei ani cei mai calzi începând cu debutul înregistrărilor. Mai mulți cercetători estimează că procesul de încălzire se accelerează, chiar dacă valorile anuale se încadrează, în linii mari, în estimările de lungă durată.

Exemple de fenomene extreme actuale

Efectele încălzirii sunt deja resimţite în diverse regiuni. Sud-vestul Statelor Unite se confruntă cu un val de căldură de sezon, neobișnuit de puternic pentru această perioadă, cu temperaturi care au depășit în unele locuri 40°C — cu aproximativ 10–15°C peste valorile medii. Analiza rapidă realizată de grupul World Weather Attribution a arătat că intensitatea acestui episod de căldură ar fi fost „practic imposibilă” în absența schimbărilor climatice cauzate de om.

Riscul unui El Niño în 2026 şi perspectivele pentru 2027

O parte importantă a raportului WMO este atenția acordată evoluției Pacificului Tropical. Previziunile pe termen lung indică o probabilitate ridicată ca în a doua jumătate a anului 2026 să se instaleze o fază de încălzire cunoscută sub numele de El Niño. Această oscilație naturală, pusă pe fundalul tendinței generale de încălzire cauzate de om, ar putea împinge din nou mediile globale ale temperaturii către noi recorduri în 2027.

Dr John Kennedy, de la WMO, a precizat că „dacă trecem în El Niño, vom vedea din nou o creștere a temperaturii globale și, posibil, stabilirea unor noi recorduri”. Această combinație între factorii naturali de variabilitate și încălzirea antropogenă ridică semne serioase de întrebare privind evoluția pe termen apropiat a climei globale.

Legătura între gaze cu efect de seră, energie şi sănătate publică

WMO subliniază că gazele cu efect de seră, în special dioxidul de carbon, sunt cauza principală a acumularii de energie. Sursele umane—în principal arderea combustibililor fosili—mențin nivelurile de CO2 la valori nemaiîntâlnite în milioane de ani. Această realitate are efecte multiple: încălzirea atmosferică, topirea ghețarilor și reducerea gheții marine sunt doar câteva dintre consecințele directe, care se traduc la rândul lor în creşterea frecvenţei și intensităţii fenomenelor meteorologice extreme, dar și în schimbări în distribuția bolilor transmise de vectori, cum ar fi dengue.

Prof. Celeste Saulo, secretarul general al WMO, a avertizat că „activitățile umane perturbă tot mai mult echilibrul natural și vom trăi cu aceste consecințe sute și mii de ani”. Mesajul subliniază persistența efectelor actuale și viitoare, precum și dimensiunea temporală a schimbărilor pe care le provoacă intervențiile umane asupra climei.

Apelurile politice: trecerea la energie regenerabilă

În reacţie la datele prezentate în raport, secretarul general al ONU, António Guterres, a reluat apelul la o tranziție accelerată de la combustibili fosili la surse de energie regenerabilă. El a susținut că această schimbare este esențială pentru a asigura securitatea climatică, securitatea energetică și securitatea națională, spunând: „Planeta Pământ este împinsă dincolo de limitele sale. Fiecare indicator climatic cheie este în roșu.”

Declarația reflectă îngrijorarea comunității internaționale față de tendința actuală și sugerează că soluțiile energetice și deciziile politice asupra combustibililor vor fi cruciale pentru modul în care se va dezvolta situația climatică în următoarele decenii.

Impacturi imediate şi scenarii pe termen scurt

Raportul arată că, pe lângă tendințele pe termen lung, manifestările imediate ale schimbărilor climatice sunt tot mai pregnante. Încălzirea oceanelor afectează viața marină și intensifică furtunile; scăderea gheţii polare şi recesiunea gheţarilor contribuie la creșterea nivelului mării; iar valurile de căldură şi episoadele meteorologice extreme — deja înregistrate în diverse părți ale lumii — au legături identificabile cu influenţa umană asupra climei.

De asemenea, WMO subliniază că variaţiile naturale ale climei, precum El Niño şi La Niña, pot amplifica sau diminua temporar aceste tendinţe, dar nu pot explica pe cont propriu tendinţa generală de acumulare a energiei şi de încălzire observată în ultimele decenii.

Ce sugerează știința și ce urmează

Comunitatea științifică continuă să elaboreze analize detaliate pentru a înțelege pe deplin de ce dezechilibrul energetic a crescut atât de mult în ultimii ani, dar consensul rămâne: gazele cu efect de seră sunt factorul principal. Raportul WMO vine cu o sinteză a multiplelor dovezi observate: temperaturi atmosferice globale ridicate, încălzirea accelerată a oceanelor, topirea ghețarilor și reducerea gheții marine, precum şi creșterea frecvenței fenomenelor meteorologice extreme.

Pe termen imediat, atenția cercetătorilor se îndreaptă către evoluția Pacificului şi potențiala instalare a unui El Niño, care, pe fondul încălzirii globale, ar putea produce un salt semnificativ al temperaturilor la nivel mondial. Acest mecanism natural, combinat cu tendința umană de creștere a concentrațiilor de CO2, creează premisele pentru noi recorduri termice în anul 2027.

Pentru cei interesați de textul raportului și de modul în care WMO prezintă datele, informațiile detaliate pot fi consultate în raportul citat în materialul original: BBC: UN issues new climate warning as El Niño looms.

În contextul acestor constatări, deciziile politice privind reducerea emisiilor, tranziția energetică și adaptarea la schimbările deja în curs devin elemente esențiale în gestionarea riscurilor climatice în următoarele decenii.